De același autor
În timp ce războiul din Ucraina, conflictul din Orientul Mijlociu și volatilitatea din piața energiei împing toate economiile dezvoltate să-și reducă vulnerabilitățile, România face exact opusul: își generează singură instabilitate politică. Piețele reacționează instantaneu. Leul se depreciază, bursa scade, costurile de finanțare cresc.
Sunt avertismentele clasice ale pieței financiare, transmise atunci când încrederea se erodează. Următorul pas este retrogradarea ratingului de țară – moment în care criza nu mai este politică, ci structurală. România este singurul stat din lumea dezvoltată care își sabotează singură stabilitatea exact când are cea mai mare nevoie de ea.
În timp ce statele dezvoltate își protejează monedele, leul s-a devalorizat rapid. Cursul a urcat de la 5,0928 lei/euro, cât era cu o zi înainte de anunțul moțiunii, la 5,1998 lei/euro. Devalorizarea cu 2,1% descrie o creștere bruscă a percepției de risc. Piața valutară a reacționat prima, semnalând că tensiunea politică a fost interpretată ca un factor de instabilitate.
Recent, guvernatorul Mugur Isărescu a transmis un avertisment și a sugerat prudență. „Avem o problemă de finanţare. Dacă se răzgândesc mişcările de capital, rămânem cu deficite mai greu de finanţat şi cam aceasta a fost situaţia României în ultimul an. Problema principală acum este finanţarea deficitului bugetar. Nu va fi uşor în perioada următoare”, a spus guvernatorul băncii centrale.
Evoluția dobânzilor la care se împrumută statul în aceste zile descrie „performanța” moțiunii de cenzură PSD-AUR. Randamentele titlurilor de stat au crescut între 35 și 50 de puncte de bază, în funcție de scadență. Un titlu cu scadența peste 10 ani a urcat de la o dobândă de 6,55% la peste 7,05–7,10%. Această scumpire este o primă de risc politic aplicată imediat.
Bursa a căzut pentru că investitorii au reacționat la incertitudinea creată de criza politică. Capitalizarea totală a scăzut de la aproximativ 598 de miliarde de lei, cât era înainte de moțiune, la 566,8 miliarde de lei, o pierdere de 31,2 miliarde de lei. O contracție cu 5% într-un interval atât de scurt ascunde și retragerea capitalului. O mare parte din retragerile de peste 6 miliarde de euro ar putea fi bani care ies din țară.
Agențiile de rating urmăresc atent cum moțiunea de cenzură sabotează economia României și nu au reacționat pentru a nu influența evoluția crizei politice. Dar dacă vom avea o criză politică intensă, cu răsturnarea Guvernului și tensiuni interne, aruncarea ratingului la gunoi va fi inevitabilă. Singura necunoscută rămâne ce agenție taie prima ratingul.
Iraționala criză politică a amplificat o vulnerabilitate a momentului: România importă cantități mari de petrol. Scumpirea petrolului lovește România exact acolo unde este structural vulnerabilă: în deficitul comercial extern. Factura de import crește instantaneu, iar deficitul comercial se adâncește, chiar dacă volumul importurilor rămâne neschimbat.
Petrolul se tranzacționează în dolari, iar companiile din România trebuie să cumpere mai mulți dolari pentru aceeași cantitate de țiței sau motorină. Cererea suplimentară de valută apasă pe leu. Chiar și într-un context politic stabil, banca centrală ar fi consumat valută pentru a tempera mișcările cursului, pentru că presiunea vine din structura economiei, nu doar din evenimente conjuncturale. Deficitul extern mare, dependența de importuri energetice și lichiditatea redusă a leului creează un fundal permanent de vulnerabilitate.
În esență, scumpirea petrolului adâncește deficitul comercial, iar acesta pune presiune pe leu. Criza politică transformă o problemă structurală într-una acută.
În timp ce PSD și AUR anunțau lansarea moțiunii, un raport Eurostat afișa o altă vulnerabilitate a țării: mai mult de un sfert din populație trăiește în sărăcie.
În spatele procentului de 27–28% persoane expuse riscului de sărăcie și excluziune socială se află o realitate structurală: România rămâne o economie fragilă, cu o distribuție inegală a veniturilor, care favorizează castele profesionale, cu un stat social slab și cu o piață a muncii care nu reușește să scoată oamenii din sărăcie. Unul dintre motivele acestui eșec este insuficiența investițiilor străine directe. Iar moțiunea de cenzură le afurisește – unul dintre partidele semnatare, AUR, vrea naționalizări. Moțiunea de cenzură riscă să adâncească sărăcia, iar lecția celor care au redus-o masiv, cum ar fi Polonia, a fost exact atragerea capitalului străin în economie și reforma companiilor de stat.
Criza politică e un experiment care sfâșie plasa de siguranță a unei economii deja fragilizate de gestionarea irațională a banilor țării în 2024. Atunci, Guvernul Ciolacu a impus o taxă pe cifra de afaceri, care a blocat investițiile, a aruncat în faliment mii de firme și a creat șomaj. Nu creșterea TVA cu 2% a distrus economia, ci gestionarea ineficientă a economiei în 2024, cu reforme blocate, pomeni electorale și finanțarea afacerilor prietenoase din banii statului. Criza politică e un lux pe care nu ni-l permitem. Putem risca să pierdem miliardele de euro din banii europeni și din programul SAFE. Dar ei, autorii crizei, sunt milionari și o fac pentru a-și proteja averile și interesele, nu pentru că le-ar păsa de contribuabili.