De același autor
Șoc. Acesta este cuvântul care apare obsesiv în titlurile marilor ziare din lume care relatează surprinzătorul rezultat al primei runde a alegerilor prezidențiale din România. Evident, acum se consumă un moment de uluire, în care toată lumea caută explicații și, eventual, vinovații. Există însă și o reacție concretă: bursa s-a prăbușit aproape instantaneu, efect imediat al lucidității investitorilor, o reacție logică la programul economic neclar, dar aiuritor, al candidatului clasat pe primul loc, Călin Georgescu. Leul s-a menținut constant, însă nu știm cu ce preț și, mai ales, pentru cât timp poate fi susținut de banca centrală.
Pe Bursă, Romgaz, compania care tocmai a reușit o excepțională operațiune în care s-a împrumutat cu 500 de milioane de euro pentru finanțarea proiectului Neptun Deep, de extracție de gaze naturale din Marea Neagră, a pierdut, temporar, 400 de milioane de lei din valoarea sa de piață, ca efect al căderii prețului unei acțiuni de la 5,3 lei, cât era vineri, la 5,2 lei/acțiune, cât era la mijlocul zilei de tranzacționare. Nu este însă exclusă intervenția în favoarea susținerii prețului, deoarece la un moment dat acțiunea Romgaz se tranzacționa la o cotație de 5,1 lei, adică o cădere cu 3,7%, deoarece la finalul zilei cotația Romgaz își revenise. Explicația acestei prăbușiri, deocamdată temporare, a cotațiilor Romgaz, și, în general, a aproape tuturor companiilor din energie listate la bursă, stă în riscul asociat unei victorii a suveranismului pro-rus în alegerile din România. Atenție, această primă zi de scăderi la Bursă nu va rămâne un eveniment izolat, o reacție emoțională. Probabil căderea acțiunilor se va accentua, pe măsură ce investitorii se retrag pentru a-și proteja câștigurile. Va fi imposibil de stopat o eventuală fugă a investițiilor din piața bursieră, în condițiile în care schița de program a candidatului clasat pe primul loc în primul tur al prezidențialelor, deși plină de ambiguități, anunță cu claritate că va naționaliza resursele României.
Iată ce vrea Călin Georgescu: „Resursele naturale nu sunt privatizabile și nici de vânzare”. Un asemenea pericol poate prăbuși o economie în câteva luni. Evident nu doar companiile din energie au fost ținta retragerilor de bani din piață în prima zi după anunțul rezultatului. A fost un val de depreciere a valorii majorității companiilor listate. În plus, este posibil ca banii plasați de străini în depozitele pe lei în România sau în titlurile de stat românești să fugă în grabă, și să pună presiune imediată și uriașă pe leu.
O lectură atentă a programului economic pe care l-a prezentat Călin Georgescu îngrijorează. El își propune să mențină cota unică, ceea ce nu e rău, însă nu are nicio perspectivă clară asupra gestionării situației financiare și fiscale dificile a României. Însă în cazul în care suveraniștii confirmă valul favorabil din partea electoratului, nici nu vom ajunge să vorbim de buget că banii vor fugi din țară. Este previzibil ca agențiile de rating să sară în acțiune și să penalizeze România cu aruncarea ratingului la gunoi, în zona economiilor nefrecventabile. Nu este o idee speculativă. Este o lectură atentă a avertismentelor acestor agenții. Fitch, de pildă, avertiza clar că o degradare a ratingului poate surveni dacă apar „dovezi ale unor efecte negative asupra credibilității politicilor, stabilității macroeconomice și lichidității externe” și nota că stabilitatea politică este un factor de susținere a unui rating deocamdată confortabil. În acest moment, scena politică nu mai este stabilă, ceea ce ar putea avea un efect negativ asupra ratingului României. Există încă speranța că guvernanții vor acționa lucid în următoarele zile. Sper să nu trăim momentul din toamna lui 2008, când agenția de rating Standard&Poor’s a aruncat România în grupul economiilor nerecomandate pentru investiții și leul s-a prăbușit. Pericolul este real, deoarece bunăstarea populației nu se poate obține cu vorbe, cu promisiuni aiuritoare și, mai ales, cu vânătoarea vinovaților, pentru a justifica eșecul.
România are nevoie de investiții străine. Cel mai puternic argument este salariul mediu. În 2000, pe când eram milionari și suverani, nu-i așa, un român câștiga în medie, „în mână”, 189 de euro. Ce puteam noi cumpăra cu mai puțin de 200 de euro, după ce ne achitam facturile de întreținere și ne cumpăram mâncare? Acum, 24 de ani mai târziu, după ce am primit, net, bani europeni în valoare de peste 60 de miliarde de euro și peste 120 de miliarde de euro investiții străine directe, salariul mediu net a ajuns la 5.228 de lei, adică 1.050 de euro. Și trebuie să înțelegem că această bunăstare, în care toate veniturile românilor au crescut, s-a datorat atât intrării României în Uniunea Europeană și banilor primiți de acolo, cât și investitorilor străini pe care Călin Georgescu își propune să îi alunge, Și atunci, cine ne va finanța autostrăzi și dezvoltarea industrială? Rusia? Greu de crezut, dacă ne uităm la viața românilor din Republica Moldova.
Piața financiară ne-a transmis însă astăzi, direct și opacizat de intervenția posibilă a BNR, un avertisment clar: bunăstarea actuală, atâta câtă e, se va risipi în două trei luni dacă îi credităm pe suveraniști cu abilități speciale de gestionare a economiei țării. Ei au sedus populația cu iluzii și nu sunt pregătiți să ne ridice nivelul de trai, dimpotrivă, există riscul să facă praf economia și moneda ei națională. Oferta economică a suveraniștilor este o invitație la sărăcie asumată, așa, ca o asceză.
