De același autor
Intrăm decisiv în aceste zile în logica politică a campaniei electorale, cu tensiunile, atacurile ofensatoare și ofertele sale pentru atragerea voturilor. Mai sunt patru săptămâni până la debutul campaniei electorale pentru alegerile parlamentare și nu avem încă o imagine clară a perspectivei partidelor din competiție asupra economiei țării. Într-un stat democrat măsurile economice sunt decisive pentru atragerea voturilor, deoarece bunăstarea nu poate fi obținută printr-o baghetă magică, ea nu izvorăște din scandaluri, răcnete, izolaționism, protecționism sau suveranism. Nici măcar din punerea în practică a sloganului „prin noi înșine”, din păcate.
Bunăstarea unui popor depinde de forța unei economii solide, care poate livra salarii decente, poate asigura locuri de muncă bine plătite, poate menține o monedă stabilă și poate investi în dezvoltare. În esență, bunăstarea depinde de intensitatea creșterii economice și de stabilitatea leului. La rândul ei, economia românească și creșterea ei depind existențial de banii europeni și de investițiile străine în economie.
Probabil cea mai clară demonstrație a acestei ipoteze este evoluția salariului mediu net în anii care au urmat aderării la Uniunea Europeană.
Astfel, în ianuarie 2007, prima lună în care am intrat în clubul european, salariul mediu net era de 1042 de lei, sumă echivalentă cu 307 euro. În august 2024, ultima lună în care avem informații de la Institutul de Statistică, salariul mediu net a fost de 5.118 lei, adică 1.028 de euro.
Această creștere cu 334,85% a salariului mediu al românilor a fost susținută de un flux de peste 90 de miliarde de euro de bani europeni, din care peste 61 de miliarde reprezintă absorbție netă de fonduri nerambursabile. Trebuie însă să luăm în considerare întreaga sumă de fonduri europene nerambursabile, deoarece acești bani s-au investit în economie și în societate.
Și investițiile străine directe au contribuit la creșterea economiei și a salariilor ei. Dacă în 2007 România avea investiții străine directe în valoare de 42,77 miliarde de euro, în 2023 acestea urcaseră la 118,23 miliarde de euro, în creștere cu 176%, potrivit datelor Băncii Naționale a României (BNR).
Aceste investiții au compensat, în parte, slaba putere investițională a statului român și a afacerilor locale. Investițiile străine directe au susținut și exporturile, deoarece în mare măsură, companiile străine au deja piețele asigurate pentru produsele lor. De altfel, 66% din exporturile României din 2023, în valoare de 93 de miliarde de euro, sunt asigurate de companiile străine cu afaceri aici.
În aceste condiții, orice ofertă suveranistă, protecționistă, care insinuează așa-zisele avantaje ale unei ieșiri din Uniunea Europeană și demonizează investițiile străine, trebuie înțeleasă corect, ca o aventură emoțională, ilogică și în fond antiromânească, deoarece așezarea la conducerea României a acestor aventurieri ar provoca un dezastru economic și social de neevitat.
Vrem să pierdem stabilitatea leului, să revenim la salarii echivalente cu două-trei sute de euro și să facem față unor alegeri dificile între a plăti energia sau mâncarea? E o întrebare retorică, însă nu răspunsul contează, ci înțelegerea adevărului pe care-l comunică.
De altfel, în aceste zile am avut o confirmare a importanței pe care o are pentru economia românească apartenența la Uniunea Europeană și banii livrați țării de aceasta. România a lansat, cu succes, o emisiune de bonduri samurai verzi, în trei tranșe diferențiate în funcție de maturitatea emisiunilor, din care a colectat 33 miliarde yeni japonezi, sumă echivalentă cu 204 milioane de euro.
Interesantă este opinia agenției de rating a Japoniei, care a evaluat economia României din perspectiva riscurilor asociate ofertei de bonduri samurai. „Evaluările sunt susținute în primul rând de baza economică relativ dezvoltată a țării, datoria guvernamentală scăzută şi beneficiile de care se bucură în calitate de stat membru al UE sub forma subvenţiilor şi a îmbunătățirii cadrelor instituționale”, notează experții Japan Credit Rating Agency.
În plus, experții agenției japoneze consideră că în viitor se va realiza, treptat, o consolidare fiscală, „deoarece procedura de deficit excesiv și Planul de Redresare și Reziliență servesc drept ancore pentru managementul politicii de țară membră a UE”.
Cât privește cealaltă vulnerabilitate a economiei românești, deficitul de cont curent, care descrie diferența negativă între valuta care intră în țară și cea care iese din ea, „riscurile asociate cu finanțarea sa externă sunt atenuate parțial de intrările stabile de capital din fondurile UE”, consideră experții Agenției de rating a Japoniei.
În esență, încrederea în economia românească are un pilon solid în apartenența sa la Uniunea Europeană. În joc nu sunt doar sumele importante care pot finanța investiții românești, ci și reformele care acompaniază aceste finanțări, menite să consolideze economia țării. Evident, agenția de rating a Japoniei nu este singura care insistă asupra efectului pozitiv al apartenenței țării la Uniunea Europeană și al banilor europeni primiți, cu condiția reformelor pentru adaptarea economiei la cerințele dezvoltării. Toate agențiile de rating au ca argument al menținerii statutului de recomandare a investițiilor acest aspect. Așa încât ofertele electorale care promit bunăstare, dar demonizează Europa unită, trebuie considerate o invitație la sărăcie. //
