De același autor
Anunțul președintelui Joe Biden prin care renunță la cursa pentru Casa Albă resetează bătălia politică, dar nu a fost o surpriză pentru piețele financiare, cele care influențează evoluția economiilor și monedelor lumii. Totuși abandonul lui Biden a provocat incertitudine în piețele valutare și de acțiuni, iar repulsia investitorilor față de nesiguranță este o certitudine cu efecte negative de-a lungul globului. Ca o reacție imediată a acestei incertitudini, am observat scăderi suplimentare ale indicilor piețelor de valori americane.
Incertitudinea poate fi însă amplificată de retorica politică, iar politicienii spun uneori lucruri fără să analizeze în profunzime impactul acestora, a observat Paul Donovan, economistul-șef al băncii elvețiene UBS. Donovan dă exemplul unei declarații a liderului Camerei Reprezentanților SUA, Mike Johnson, care i-a cerut lui Biden să demisioneze, deoarece dacă sănătatea îl împiedică să candideze, ea îi afectează și deciziile la Casa Albă. În realitate, a observat Donovan, Johnson a susținut-o indirect pe vicepreședinta Kamala Harris să intre în cursă pentru a ajunge cel de-al 47-lea președinte al SUA și, astfel să-i mărească șansele în confruntarea cu Donald Trump.
În continuare piețele financiare vor fi volatile, vor reacționa de fiecare dată când perspectivele par să se schimbe și, mai mult ca sigur, vor reevalua atent ofertele de politică economică.
Și totuși alegerile americane sunt considerate de Fondul Monetar Internațional ca fiind o sursă de risc potențial pentru economiile lumii, în special pentru țările în curs de dezvoltare, cum e și România.
În recenta sa analiză a perspectivei globale, FMI a avertizat că probabilitatea „unor schimbări semnificative în politica economică ca urmare a alegerilor din acest an, cu un efect negativ asupra restului lumii, a crescut incertitudinea”. În opinia Fondului, schimbările în politica economică a SUA „implică riscuri de dezordine fiscală care vor înrăutăți dinamica datoriei, afectând negativ randamentele pe termen lung și amplificarea protecționismului”. Experții FMI pun în oglindă practic, fără să le identifice, cele două tabere în bătălia electorală americană: republicanii și democrații. Prima tabără, care anunță modificări de tarife vamale și protecționism, ar putea provoca „efecte transfrontaliere dăunătoare, precum și declanșarea represaliilor, ducând la o cursă costisitoare după fonduri”. Tabăra democrată, unde „politicile care promovează multilateralismul și o implementare mai rapidă a reformelor macrostructurale ar putea stimula creșterea ofertei, productivitatea și creșterea, cu efecte pozitive la nivel mondial”.
Riscul imediat pare a avea rădăcini în protecționism. Trump anunță o majorare a tarifelor la import (10% pentru toate importurile, 60% pentru importurile din China).
Aparent, cu un volum de schimburi comerciale de numai 5,5 miliarde de dolari, România nu ar trebui să sufere prea mult din schimbarea politicilor vamale ale Statelor Unite. În realitate însă, singure, măsurile de aplicare a unor tarife vamale mărite vor avea un impact negativ asupra economiilor europene, principalii parteneri de afaceri ai României, cu efecte greu de estimat asupra investițiilor și economiilor acestora.
Însă economiștii avertizează că aceste tarife și eventuale relaxări fiscale ar putea injecta inflație în SUA, ceea ce va menține, de fapt, atractivitatea pieței americane a obligațiunilor. Efectul asupra economiei noastre ar fi negativ, deoarece când America atrage banii investitorilor, noi va trebui să plătim mai mult pentru împrumuturi.
La București, cei care vor guverna România în următorii patru ani trebuie să înțeleagă efectele pe care eventuala nouă politică economică a SUA le va avea asupra economiilor europene și să propună o abordare care poate implica și regândirea propriilor strategii comerciale și economice.
Și efectele geopolitice ar trebui să ne intereseze, deoarece, cu un deficit excesiv și incomod, va trebui să investim mai mult în Apărare și asta va incomoda eforturile de redresare a stabilității fiscale. O cheltuială mai mare pentru Apărare și complicarea peisajului comercial european vor pune o presiune în plus asupra fiscalității din România, încă periculos de incertă.
Însă nu numai finanțele țării ar putea fi afectate de eventualele schimbări în politica economică a SUA, ci și companiile ei. Analiștii agenției de evaluare financiară Fitch consideră că și companiile din economiile emergente „ar fi expuse în principal la potențialele creșteri ale tensiunilor comerciale, inclusiv sectoarele care exportă în SUA, care depind de importurile de piese intermediare, și, în general, din cauza creșterii economice mai slabe din SUA și Europa în urma unui război comercial”. Industriile care ar putea suferi sunt din zona produselor chimice, metalelor și mineritului. Apoi nu sunt imune nici „acele companii din industria auto și furnizorii acestora. Companiile de tehnologie hardware sunt printre cele care pot fi mai afectate de potențialele schimbări de politică din SUA”. Nu toate influențele sunt însă negative, spun analiștii Fitch. „Sectoarele Apărare și Agricultură ar putea beneficia de schimbările politicii americane”, mai spun analiștii Fitch.
Atenție însă, atât republicanii, cât și democrații din SUA au abandonat o viziune neoliberală asupra economiei americane, care accepta și promova investițiile în străinătate, ceea ce ar influența negativ inclusiv investițiile lor din România.
