De același autor
Preţurile ridicate ale carburanţilor scumpesc şi vacanţele românilor. De Paşti, de pildă, cei care au avut chef de călătorii cu maşina au scos din buzunar 260 de lei pentru un plin de benzină, cu vreo 44 de lei mai mult ca anul trecut pe vremea asta. Calculul descrie strict scumpirea celui mai comercializat tip de carburant, benzina fără plumb 95, care costă între 5,23 lei şi 5,30 lei litrul. Preţul în creştere al carburanţilor nu este însă doar o problemă casnică, de programare a unui buget de familie. Ea se rostogoleşte în lanţ aproape în toate produsele, de la alimente până la factura de energie. Merge chiar mai departe şi poate scumpi creditele, deoarece dobânzile depind de inflaţie.
Ingredientele scumpirii
Calculul inflaţiei, care măsoară creşterea preţurilor, este construit pe ipoteza că 40% din cheltuielile noastre se consumă pe alimente şi energie. Totuşi, nu putem spune că preţul carburanţilor ar fi explodat. Preţul unul litru de benzină a crescut constant, în paşi mici, aproape neobservabili, undeva într-un culoar modest situat între patru şi nouă bani. Nu pare mult. Spiritele s-au inflamat din cauza depăşirii unor praguri psihologice: 5 lei pentru benzina populară, cea cumpărată de toată lumea, şi 6 lei, pentru benzina mai scumpă.
Ceea ce îngrijorează pe toată lumea este perspectiva incertă. Petrolul s-a scumpit pe pieţele internaţionale cu mai bine de 20% în acest an. Tensiunile din Orientul Apropiat şi din Africa de Nord, care au dărâmat liderii din Egipt şi din Tunisia şi s-au răspândit apoi în Libia, Algeria, Bahrain, Oman, Siria şi Yemen, au inflamat preţurile aurului negru. Producţia de petrol a Libiei, de pildă, a căzut în martie de la 1,6 milioane de barili pe zi până sub 400.000 de barili, afectând livrările către partenerii europeni, în special către Italia. Nigeria, un alt jucător mare al pieţei petrolului, este zguduită de revolte. Principiul dominoului care a dărâmat dictatori şi zgâlţâie palatele altor lideri din zonă a avut ca efect scumpirea petrolului. Tripla catastrofă japoneză, declanşată de cutremurul de 9 grade, a stopat, pentru scurt timp, ceea ce părea a fi un raliu al preţurilor petrolului, deoarece era limpede că, o vreme, Japonia va consuma mai puţin petrol, iar rafinăriile sale au fost avariate. Dar după un scurt moment de recul, preţurile petrolului şi-au reluat creşterea. Tensiunile, revoltele din zonele petroliere nu sunt singurul ingredient al preţurilor petrolului. Devalorizarea dolarului este un alt motor al scumpirii petrolului. Petrolul este o marfă preţuită, tranzacţionată şi vândută în dolari americani. Evident că, atunci când dolarul scade, marfa îşi conservă valoarea, scumpindu-se, pentru a compensa pierderea. De la începutul anului dolarul s-a devalorizat cu 10% faţă de euro şi putem bănui că o parte din scumpirea petrolului acoperă această pierdere.
Dar petrolul este şi subiectul tranzacţiilor financiare. Evident, este tentant să-i blamezi pe speculatori pentru scumpirea petrolului. Mai ales că există precedente. De altfel, înainte de Marea Recesiune declanşată de prăbuşirea Lehman Brothers, eveniment care a declanşat criza financiară globală, barilul de petrol a atins cele mai ridicate cotaţii ale sale pe pieţele financiare, de 147 de dolari, din cauza unui asalt speculativ. Unii „speculează“ chiar că scumpirea petrolului ar fi fost adevăratul motiv al crizei financiare declanşate în toamna lui 2008.
Vinovatul de serviciu
Omenirea are însă resurse limitate de petrol şi sunt voci care avertizează că această marfă are toate şansele să rămână scumpă. Fondul Monetar Internaţional (FMI) a avertizat guvernele lumii să se pregătească de o scădere a producţiei de petrol, care va fi acompaniată de preţuri mari, ca efect al creşterii cererii în economiile emergente.
Toţi liderii planetei se întreabă, firesc, ce-i de făcut? În acest context global în care barilul de petrol se menţine la cotaţii înalte, românii şi-au amintit că au propriile resurse, e drept cedate printr-o controversată privatizare. Şi privirile s-au rostogolit către Petrom. Însă Petrom nu este singurul jucător din piaţa românească. Resursa naţională nu este îndestulătoare. În primele două luni din acest an, România a importat aproape jumătate din cât consumă. În ipoteza în care Petrom ar reduce preţurile, ceilalţi jucători din piaţă ar putea acuza compania că practică o politică de dumping, neloială.
Nici investigaţia declanşată de Garda Financiară nu a produs vreun rezultat palpabil. O altă investigaţie, declanşată în urmă cu 6 ani de către Consiliul Concurenţei, n-a produs nici ea vreun rezultat şi a fost resuscitată acum de noile valuri de scumpiri. De data asta, Consiliul Concurenţei promite eficienţă, în sensul că va încheia investigaţia privind eventualele înţelegeri de preţuri dintre companiile distribuitoare de carburanţi la jumătatea acestui an.
Miza momentului pare a fi o eventuală îngheţare a preţurilor carburanţilor, aşa cum cred unii că ar fi făcut Bulgaria. În realitate, guvernul de la Sofia a semnat o înţelegere cu Lukoil, principalul jucător din piaţa bulgară, potrivit căreia compania rusă se arăta dispusă să îngheţe preţurile timp de o lună. Celelalte companii prezente în piaţă au ignorat semnalul. Lukoil însăşi a încălcat promisiunea şi a scumpit carburanţii la două săptămâni după ce semnase un memorandum cu guvernul bulgar, în care promitea să îngheţe preţurile. Şansele ca în România să îngheţe preţurile sunt limitate de apartenenţa noastră la Uniunea Europeană, unde procedeul calcă tratatul de aderare. Bogdan Chiriţoiu, preşedintele Consiliului Concurenţei, spune că nicio ţară europeană nu a îngheţat preţurile. În esenţă, a explicat Chiriţoiu, „Consiliul Concurenţei nu îndeplineşte rolul unui mercurial. Nu poate fixa preţurile într-o economie de piaţă. Creşterea preţurilor poate semnala şi simplul fapt al diminuării unor resurse naturale“.
Însă, în contextul creşterii preţurilor petrolului, nici îngheţarea temporară a preţurilor nu este decât o soluţie de moment. Odată dezgheţate, preţurile ar recupera rapid pierderea şi ar produce şocuri neplăcute consumatorilor.
Taxele şi leul
Totuşi, nu poţi să nu te întrebi cum se face că, atunci când barilul de petrol era mult mai scump, în primăvara lui 2008, preţurile celui mai popular sortiment de benzină erau în jur de 4 lei, iar acum depăşesc 5 lei. Ei bine, în mai 2008, când barilul ajungea la 147 de dolari, moneda naţională compensa costurile. Cotaţia afişată de banca centrală era de 3,65 lei pentru un euro. Între timp, leul s-a devalorizat cu 13%, iar pierderea asta se vede în preţul carburanţilor. În vâltoarea crizei în care România intrase deja din octombrie 2008, banca centrală nu a mai putut proteja leul şi acesta s-a devalorizat rapid şi astfel accizele aplicate în 2009, mai mari cu 11%, au scumpit şi ele carburanţii.
Majorarea taxei pe valoarea adăugată (TVA) cu 5%, măsură extremă pe care guvernul a luat-o în vara anului trecut pentru a-şi plăti facturile, s-a reflectat într-o nouă scumpire a carburanţilor. Actuala întărire a leului ar putea compensa scumpirea petrolului, pentru un timp. Rămâne de văzut cât de bine rezistă economia românească şi cât de puţin riscante par investiţiile în ea, pentru că de asta depinde menţinerea unui leu tare.
Analiştii exclud posibilitatea reducerii TVA la carburanţi. „România nu are spaţiu fiscal pentru a reduce TVA la carburanţi“, spune sec Ionuţ Dumitru, preşedintele Consiliului Fiscal. Poate că, la o analiză mai atentă, în situaţia în care consumul s-ar fi redus dramatic, guvernul ar fi putut studia posibilitatea reducerii TVA, deoarece preţurile mai mici ar fi revigorat consumul şi, implicit, încasările statului. Dar în februarie consumul de carburanţi s-a revigorat, faţă de luna ianuarie. Comparativ cu aceeaşi lună din 2010, consumul a scăzut cu 0,9%, ceea ce pare o stagnare. O reducere majoră a consumului de carburanţi, ca reacţie a pieţei la scumpiri, ar putea forţa îngheţarea sau chiar ieftinirea acestora. Aşa funcţionează pieţele libere. //
* * *
Cleştele european
Deşi scumpirea carburanţilor poate oferi muniţie multor politicieni, ei nu pot face minuni. Nimeni nu poate. „România este membră în Uniunea Europeană, unde preţurile benzinei şi motorinei se formează liber pe piaţă. Nu cred că există vreo modalitate prin care să poţi să reduci preţurile carburanţilor, dacă s-a scumpit petrolul. Şi mai cred că o asemenea încercare ar fi dezastruoasă pentru România“, consideră Greg Konieczny, managerul Fondului Proprietatea.
Obama caută fraude
La Washington, preşedintele Barack Obama a creat o comisie pentru a analiza rolul speculatorilor din pieţele de energie şi modul în care aceştia au contribuit la urcarea preţului petrolului. Comisia va investiga eventuale fraude care ar putea influenţa preţul petrolului şi al carburanţilor. Comisia creată de preşedintele Obama nu a intimidat nici pieţele financiare, nici investitorii speculativi. Cotaţiile barilului au vibrat în sus pe bursa din New York, insensibile.
* * *
Citeste si despre: petrol, pret baril, scumpire, Petrom, accize.
