Spirala datoriei poate dinamita deficitul

În contextul încetinirii creșterii economice, al provocărilor globale care pun presiune asupra partenerilor noștri comerciali, menținerea unui deficit dezastruos de mare amenință stabilitatea economică a țării, deci intervenția pentru redresarea finanțelor țării este obligatorie.

Însă deficitul bugetar uriaș nu este singura provocare în fața economiei românești. Datoria țării este explozivă și, avertizează agențiile de rating, se va mări cu viteză în următorii ani dacă nu se iau măsuri, iar consecințele sunt greu de evaluat. Începem să vedem semnale de avertizare transmise de agențiile de rating, care estimează că, în condițiile unei încetiniri a economiei, dacă guvernul nu acționează rapid, atunci datoria va exploda. Agenția Moodys estimează în ultima sa evaluare, alarmant, „o creștere a poverii datoriei guvernamentale la 59,3% din PIB la sfârșitul lui 2025 și la 62,7% la sfârșitul lui 2026, de la 48,9% la sfârșitul lui 2023”. „Deficitele fiscale mari ale României implică faptul că datoria publică, fără activele lichide ale statului, va crește continuu în următorii trei ani, depășind 60% din PIB până în 2027”, avertizează și Standard&Poor's.

Deficitul bugetar uriaș, ratingul suveran plasat lângă linia roșie a nerecomandării pentru investiții, altfel spus, lângă coșul de gunoi al investitorilor, instabilitatea politică și declarațiile iresponsabile ale candidaților extremiști au urcat costul împrumuturilor guvernului. Această creștere este un pericol cu potențial distructiv, deoarece cu cât este mai mare dobânda pe care trebuie să o plătească, cu atât statul trebuie să împrumute mai mulți bani, creând o spirală a datoriei.

Guvernul care va conduce România va trebui deci să ia măsuri care să îmbunătățească și încrederea în economia noastră, astfel încât să obținem un rating mai bun, absolut necesar pentru a reduce costurile de împrumut.

Pentru a avea o imagine a costurilor uriașe asociate datoriei țării, comparația cu alte țări este lămuritoare. România, cu o datorie publică deocamdată confortabilă, de 54% din PIB, a cheltuit anul trecut 36,2 miliarde de lei cu plata dobânzilor, cam 2,1% din PIB. Grecia, țară cu o datorie uriașă, de 153,6% din PIB-ul țării, a cheltuit cu plata dobânzilor 2,5% din PIB. Sigur, Grecia beneficiază de moneda euro, ale cărei dobânzi sunt mult mai mici și, mai ales, de prezumția investitorilor că, în caz de nevoie, Banca Centrală Europeană o va susține.

Totuși, creșterea dobânzilor provocată de tensiunile politice și de presupunerea investitorilor că aplicarea unor reforme esențiale va fi dificilă în România în contextul acestora, pune mari probleme încercărilor de reducere a cheltuielilor și, mai ales, trage un semnal de alarmă pentru evoluția în următorii ani a deficitului bugetar.

În esență nu va fi suficientă doar o reducere a cheltuielilor statului. Așa cum avertizează președintele Consiliului Fiscal, Daniel Dăianu, situația bugetară nu se poate stabiliza fără creșteri de venituri. Mulți economiști au estimat că o creștere a TVA cu maximum 2% și o revizuire parțială a produselor și serviciilor care beneficiază de reduceri va fi inevitabilă.

Însă una dintre soluțiile rapide de a reduce atât datoria, cât și deficitul este vânzarea de active din portofoliul statului. Dezinvestirea statului din companiile pe care le controlează, restructurarea afacerilor insolvente, care au un istoric de datorii față de bugetele statului, și aplicarea guvernanței corporative, care presupune și plasarea specialiștilor la conducerea și în boardurile firmelor cu capital majoritar sau integral de stat, ar stimula economia. O listare la Bursă a unor pachete de acțiuni la companiile sale importante din energie, de pildă, cum ar fi Hidroelectrica, Romgaz sau Nuclearelectrica, ar aduce miliarde bugetului, fără a afecta poziția de control pe care statul și-o va menține. Vânzarea unor active ale statului a fost o metodă aplicată deseori în Italia, la care guvernul Meloni se gândește și acum. Italia a folosit banii obținuți pentru plata anticipată a unor datorii, reducând astfel presiunea asupra bugetului.

O datorie mai mică poate reduce și costurile cu dobânzile, sub nivelul actual de 2,1%, inconfortabil pentru deficit. În plus, banii obținuți din vânzarea acțiunilor companiilor statului pot finanța deficitul, pot reduce datoria publică, dar, în viitor, pot contribui la crearea unui fond de investiții, care ar putea finanța programe de susținere a economiei.

Rezolvarea complicatei ecuații a deficitului bugetar trebuie să depindă de o strategie complexă, aplicată chirurgical, pentru a evita tensiunile politice și sociale. Tensiuni care au dus la un atac asupra leului, în luna mai, în urma căruia rezerva valutară a țării a pierdut 6,4 miliarde de euro, cam 10% din totalul rezervelor, în condițiile în care plata datoriei a fost de 436 de milioane de euro.
Restul a fost efectul zgomotului amenințător și irațional al extremiștilor.

Însă aceste tensiuni politice au influențat negativ nu doar rezerva de valută a țării, ci și costurile la care se împrumută ea. Pentru a redresa situația financiară și economică a țării, scenariul optim este însă crearea unui guvern de coaliție a tuturor forțelor europene, condus de un premier inteligent, cu experiență în recalibrarea cheltuielilor și evaluarea investițiilor necesare, respectat acasă și în străinătate.