De același autor
Reforma sistemului public de pensii, subiect politic tabu, scoate la suprafaţă secretele de familie ascunse ochiului public.
Căderea economică provocată de criza financiară globală îşi arată efectele asupra banului public. Fiecare privire aruncată în vistieria statului arată cum încasările scad constant. Şi nu e de mirare: afacerile sunt în mare parte neprofitabile, băncile au limitat liniile de creditare şi peste 110.000 de contribuabili au devenit şomeri în primele trei luni ale anului. În ciuda unui calm aparent, guvernul nu mai gestionează un buget de criză, ci o criză de bani. Viitorul apropiat nu dă speranţe prea mari pentru refacerea vistieriei ţării, astfel încât, în încercarea de a face economii, autorităţile au atacat subiecte odinioară interzise: reducerea posturilor în sectorul public, reforma salariilor şi a pensiilor. După aproape nouă ani de la adoptarea Legii 19, a pensiilor, sistemul a intrat în vizorul guvernului, care este, în definitiv, singurul acţionar al afacerilor statului.
Jumătate de miliard de euro în patru luni
În primele patru luni, bugetul de pensii a avut nevoie de o sponsorizare de peste două miliarde de lei (491 de milioane de euro) pentru a acoperi un deficit provocat de încasările mai mici. Anul trecut, pe vremea asta, bugetul de pensii rula un excedent, însă, între timp, aproape 140.000 de salariaţi au intrat în şomaj şi, ca atare, nu mai contribuie la bugetul asigurărilor sociale, din care se hrănesc pensiile. Perspectiva este incertă: chiar şi cele mai optimiste estimări arată că vom avea recesiune în acest an, iar economia va stagna anul viitor, dacă îşi vor reveni partenerii noştri europeni. Se întrezăreşte un deficit masiv al bugetului de pensii încă din acest an, care nu mai poate fi finanţat prin majorări de taxe, deoarece guvernul a mărit deja contribuţiile de asigurări sociale. Pe de altă parte, nivelul contribuţiilor, unul dintre cele mai ridicate din UE, este, probabil, peste limita de suportabilitate a contribuabililor, mai ales într-o perioadă de criză.
În condiţiile în care nu se pot încasa mai mulţi bani, singura soluţie pentru stabilitatea sistemului pare a fi reducerea pensiilor, dar măsura ar putea fi extrem de nepopulară, oricât de tare ar muşca din banii ţării o criză vremelnică. Guvernul lucrează totuşi la proiectul Legii de reformare a sistemului de pensii, ale cărei principii au fost adoptate săptămâna trecută de Executiv, şi care, dacă va fi aprobată de parlament, se va aplica începând din 2010. Legea urmăreşte să şteargă diferenţele dintre angajaţii privilegiaţi ai statului şi restul contribuabililor, şlefuind pensiile primilor în funcţie de contribuţia proprie.
Mişcarea poate economisi bani frumoşi, deoarece în România sunt mii de pensionari de lux, pentru care se scot lunar bani direct de la bugetul de stat. „O parte din banii cu care sunt plătite pensiile speciale vine de la bugetul asigurărilor sociale, asta în cazul în care beneficiarii plătesc contribuţii. Majoritatea banilor vin de la buget“, a explicat consilierul de stat Mihai Şeitan, arhitectul noului proiect al Legii unice a pensiilor.
10% dintre pensionari au legi speciale
După apariţia Legii pensiilor, în 2000, au fost adoptate o serie de legi speciale care îi privilegiază pe pensionarii unor caste profesionale. Ei şi-au croit legile astfel încât pensiile lor să nu fie calculate în algoritmul zgârcit al punctului de pensie, în rând cu restul lumii, ci ca procent din salariul ultimelor luni de serviciu. Procentele variază între 60% şi 80%, dar la socoteala finală se mai pot adăuga nişte coeficienţi care urcă pensia până la paritate cu salariul avut. Beneficiarii acestor legi speciale sunt parlamentarii, militarii, diplomaţii, magistraţii şi poliţiştii. În total aproximativ un sfert de milion de oameni primesc pensii speciale, potrivit estimărilor lui Mihai Şeitan. Evaluările altor analişti sunt mai severe, ducând până la 10% din totalul angajaţilor din România. „Aproximativ 10% dintre pensionarii din România sunt beneficiarii unor legi speciale fără să fie cuprinşi în vreo raportare statistică“, spune analistul economic Marina Marin.
CAS de 10,5% pentru toţi
Noua lege va presupune recalcularea aşa-numitelor pensii de lux, astfel încât cuantumul acestora să fie egal cu valoarea contribuţiei. Acest fapt va face ca legea să aibă un caracter echitabil, deoarece îi aşază pe picior de egalitate de tratament pe toţi angajaţii statului, spune Şeitan. Mai mult decât atât, bugetul de pensii va beneficia de noi contribuabili.
„Legea îi va afecta şi pe angajaţii activi din domeniile guvernate de legi speciale, care vor începe să plătească şi ei contribuţii de asigurări sociale (CAS), respectiv o cotă de 10,5% din salariul brut, potrivit legii căreia i se supun restul salariaţilor din România. Pentru cei aproximativ 300.000 de pensionari beneficiari ai legilor speciale se vor recalcula pensiile ca şi când ar fi contribuit la sistemul public de pensii. Din calculele preliminare rezultă că pensiile mari vor scădea mai mult. Astfel, o pensie specială de 8.000 de lei s-ar putea reduce până la 3.000 de lei. Este vorba de un număr mic de oameni care au pensii mari. Majoritatea nu vor simţi mari diferenţe, pensiile rămân aproximativ la acelaşi nivel“, spune Şeitan.
Sub acoperirea legilor speciale, beneficiarii plătesc o cotă de CAS între 5 şi 9% din salariul brut, iar instituţia angajatoare nu virează niciun leu, dimpotrivă, primeşte transferuri masive de bani de la buget. Oamenii obişnuiţi plătesc o cotă de 10,5% din salariu brut, iar angajatorul virează 20,8%. Deocamdată, sponsorii a trei sferturi din pensia membrilor castelor este contribuabilul român. //
