Victoria lui Nicușor Dan asigură un calm relativ în piața financiară

Victoria lui Nicușor Dan la alegerile prezidențiale în fața candidatului de extremă dreapta influențează deja evoluția economiei românești. Acțiunile companiilor listate la Bursa de Valori din București și-au revenit spectaculos, după șocul masiv al retragerilor investitorilor la anunțarea rezultatului primului tur. Probabil, leul își va menține stabilitatea, reflectând astfel calmul relativ al investitorilor.

Un calm care s-a datorat prezenței masive la vot, care a tranșat clar victoria lui Nicușor Dan. O dezmeticire a fost și reacția electoratului față de perspectiva unor pierderi de venituri, creșteri de prețuri, de dobânzi și a devalorizării leului.

Românii au înțeles că planurile de politică economică ale extremei drepte au fost halucinante, haotice, iraționale și total lipsite de patriotism. Un exemplu încă neînțeles de multă lume, dar care a speriat investitorii, este amenințarea de naționalizare a companiilor controlate de străini. Cum Petrom a fost exemplul oferit de extremiști, ar fi util să înțelegem care ar fi costurile unui asemenea exercițiu de alungare a OMV din acționariat și, mai ales, cine le va plăti. Ei bine, OMV a investit 20 de miliarde de euro în afacerea sa românească, iar o tentativă de deposedare ar duce, inevitabil la un proces în Tribunalul de Arbitraj al Centrului pentru Soluționarea Litigiilor privind Investițiile (ICSID) de la Washington, în care se vor solicita daune, evident mai mari decât investițiile. Însă ideea naționalizării Petrom ascunde și o viclenie: spulberarea proiectului Neptun Deep, care, în acest caz, ar fi fost blocat. Este deci o aventură cu efecte dezastruoase asupra bugetului și a economiei românești. Cine ar plăti despăgubiri de cel puțin 20 de miliarde de euro? Răspunsul este simplu: bugetul de stat. Cum le va plăti? Cu banii noștri, în condiții dure, în care taxele și impozitele ar urca la cer. Cât de patriotică este propunerea celor care-și zic suveraniști de a copleși bugetul statului cu o despăgubire de cel puțin 6% din PIB și cu imposibilitatea de a exploata gazele din Marea Neagră? 

Chiar dacă oamenii care au ieșit masiv la vot pentru a respinge ipoteza victoriei extremismului în alegerile pentru Cotroceni n-au înțeles exact ce haos și dezastru economic i-ar fi așteptat, dacă nu s-ar fi implicat, au simțit în buzunare și în conturi forța turbulențelor economice deja prezente în piața financiară.

Pentru o perioadă scurtă, putem respira ușurați. Însă economia românească este slăbită de ieșiri masive de capital, de presiunea negativă a deficitelor gemene, bugetar și de cont curent, de dobânzile mari și inflația încăpățânat de mare. Amenințarea tăierii ratingului suveran și aruncarea sa la gunoi, în categoria economiilor nefrecventabile pentru investitori, stă ca Sabia lui Damocles asupra leului. În esență, România are încă o problemă de rezolvat, și anume recâștigarea încrederii investitorilor în economia sa.

Statisticile recente descriu o stagnare a economiei românești în primul trimestru, iar ultima analiză a Comisiei Europene estimează încetinirea ritmului de creștere a acesteia, cu doar 1,4% în 2025. Cum bugetul acestui an a fost construit pe ipoteza unei creșteri cu 2,5%, este de așteptat ca deficitul bugetar să depășească nivelul asumat în negocierile privind exercițiul de deficit excesiv în care suntem captivi. Devin astfel obligatorii măsuri de ajustare, pe care un nou guvern va trebui să le ia de urgență, pentru a avea acces la fondurile europene.

Alcătuirea unui guvern de coaliție a forțelor proeuropene va descrie seriozitatea, competența și patriotismul real ale politicienilor din Parlament. Pentru că România are nevoie de dezvoltare economică și pentru asta trebuie să rezolve inteligent problema momentului: reducerea deficitului și reluarea creșterii economice.

Temperarea deficitului nu va fi simplă, deoarece toți analiștii economici recomandă nu doar tăieri de cheltuieli, gest aproape imposibil într-un buget rigid, care consumă 80% din venituri pentru plata pensiilor și salariilor, ci și majorări de taxe și impozite. Restructurarea instituțiilor publice, articularea unor agenții eficiente este un proces de durată, care trebuie construit pe analize complexe și pe înțelegerea clară a necesităților, problemelor și efectelor.

Investitorii, Comisia Europeană și agențiile de evaluare financiară nu vor mai avea răbdare prea mult timp. Dar semnale de încredere ar putea primi cu ocazia instalării unui guvern serios, competent și pus pe treabă. În acest moment, statisticile trag un semnal de alarmă; investițiile străine au scăzut cu 2 miliarde de euro, tendință asociată cu semnalele de alarmă primite de la candidații extremiști, dar care, pentru a fi inversată, are nevoie de o alianță puternică a politicienilor proeuropeni. În esență, victoria seriozității și a unei minți strălucite împotriva periculoasei oferte extremiste trebuie să transmită un mesaj către politicieni: testul de patriotism real va fi dat de alcătuirea unei coaliții de guvernare dispuse să evalueze riscurile și oportunitățile momentului în economie. //