Reset USR

E greu să anticipezi. Războiul din Ucraina nu s-a terminat și nu există perspective să se încheie curând. Suntem în plină criză economică și nu într-una care este analizată savant de economiști, ci într-una care se vede în fiecare zi la raft. Varianta cea mai proastă. Pentru oamenii care văd preturile crescând de la o săptămână la alta contează prea puțin dacă de vină este pandemia, care a resetat regulile economice cunoscute, războiul din Ucraina sau criza energetică mondială. Contează doar că în fiecare zi cumperi tot mai puține lucruri cu banii pe care îi câștigi.

Cu toate problemele acestea, pare ușor hazardat să te gândești ce se va întâmpla din punct de vedere politic în 2024. Și greu de anticipat, cum spuneam. Totuși ar trebui să începem să ne gândim la acest moment inevitabil încă de pe acum, dacă nu cu groază, măcar cu îngrijorare. Prezentul, trebuie spus, nu ne dă motive de optimism. PSD-ul ține PNL în plasă, asemenea unui păianjen care pare adormit. Nu cred că are cineva dubii că această alianță conjuncturală, care are singurul merit de a asigura stabilitatea actului de guvernare într-un context foarte complicat și tulbure, nu este una de durată. Și cred că o știu oamenii din ambele partide. În plus, în spatele amabilităților forțate de la televizor, ambele partide au strategii pentru momentul în care alianța se va rupe, lucru ce se va întâmpla previzibil în preajma alegerilor. Prin ministere și deconcentrate nu e deloc pace și doar frica de sancțiune pe linie de partid îi ține în lesă pe reprezentanții celor două tabere. Pe scurt, mă număr printre cei care nu cred în realitatea sloganului cu „Noul USL”, ci mai curând în ideea unui armistițiu impus, respectat de nevoie, dar în niciun caz iubit de liberali sau de pesediști.

Cel mai probabil însă, speranțele viitoare ale electoratului educat, de dreapta și cu ceva ambiții reformiste nu se leagă de actuala formulă de guvernare. Cum AUR numai un partid care să reprezinte acest segment de votanți nu este, rămâne eterna și fascinanta speranță USR. Știu, am tot scris, și mai ales critic în ultima vreme la adresa lor, până la nivelul la care a început să mi se reproșeze fățiș ostilitatea. Departe de a nega faptul că m-am numărat la început (împreună cu majoritatea societății civile, și nu o spun ca o scuză) printre susținătorii a ceea ce USR ar fi trebuit să reprezinte, pot spune cu regret și nu cu vreo urmă de satisfacție că am fost printre primii care am semnalat la început în glumă, apoi din ce în ce mai serios problemele pe care astăzi a ajuns să le vadă cam toată lumea.

Tot în perioada în care primeam valuri de critici în bulă și când foarte mulți mă acuzau de partizanat proliberal sau chiar propesedist (căci a critica USR nu se putea decât „plătit de liberali” sau „plătit de pesediști”), am spus că nu voi mai scrie despre acest partid și că dacă vor ajunge la 10% voi începe să îi laud. Era desigur o glumă la adresa ultraşilor userişti de pe Facebook, cu nimic mai prejos în gândire și reacții decât cei ai AUR. Știu. Se vor simți mulți jigniți și vor apela la studiile superioare, dar din păcate, așa cum am spus și atunci, capacitatea de discernământ și aceea de a vedea albul când este alb, iar negrul când este negru, nu ține de numărul de diplome pe care îl ai. Dacă stau și mă gândesc, o parte din vina pentru căderea în picaj a partidului o au exact acești ultraşi puriști aflați într-o permanentă revoluție nevrotică. Cred că dincolo de greșelile copilărești ale conducerilor succesive ale USR, faptul că nucleul dur al fanilor i-a împins mereu de la spate și efectiv i-a dus într-o vrie din care nu au mai putut ieși a contribuit mult la stabilirea unei conduite pierzătoare.

Spuneam că, dacă ajung la 10%, o să încep să îi laud. După ultimul sondaj sunt la 9% și, cu perspectiva scindării de Cioloş, vor pica și mai mult. Nici plecarea lui Cioloş nu cred că va opri hemoragia, căci rămân cel puțin trei tabere divergente: triumviratul Drulă-Ghinea-Barna, mișcarea reformistă de la Brașov și foştii oameni ai lui Cioloş. Deci perspective prea mari de concordie nu se anunță. Atunci?

Atunci cineva va trebui să-i trezească pe userişti. Nu în ultimul ceas, căci acesta a trecut de mult, ci în primul ceas al unei resetări complete. USR spunea că vrea să reseteze politica românească, dar iată că pentru asta au nevoie ei primii să se reseteze. Și alături de ei asta ar trebui să facă și acel electorat care nu a abandonat ideile pentru care a stat în Piața Victoriei iarna și a înghițit gazele Jandarmeriei, pe 10 august.

Cum acesta se vrea un semnal de trezire și nu o analiză exhaustivă, voi fi explicit. Nu avem cu cine vota în 2024 în afară de USR. Pe de altă parte, și aici vorbesc în nume propriu, să votez cu actualul USR în 2024 nici nu mă gândesc. Văd o singură soluție care ne poate salva. Resetare. Noi, electoratul, să revenim cu picioarele pe pământ și să nu mai cerem lucruri imposibil de făcut doar pentru că le-am văzut în filme. USR trebuie să se reseteze și să redevină ce era în 2016. Altfel nu văd să funcționeze și nu veți vrea să știți ce o să fie în 2024. //