Guvernul Ponta: 5 luni de eşecuri şi contradicţii

Madalina Schiopu 02.10.2012

De același autor

De la instalarea sa oficială la începutul lui mai 2012, Executivul condus de premierul Victor Ponta pare să stea sub zodia rateurilor spectaculoase.

Începând cu seria miniştrilor pla­giatori sau incompatibili, trecând prin puciul parlamentar eşuat şi până la ridicola desfăşurare a pri­vatizării Oltchim, prestaţia Gu­ver­nului Ponta poate fi asemănată cu sketch-urile unor comici britanici, ca Monty Python sau Benny Hill, unde orice ac­ţi­u­ne iese taman pe dos faţă de do­rin­ţa sau scopul per­sonajului principal.

Nu doar că mai nimic din ce-şi propune Executivul USL nu se re­alizează, dar, adesea, guvernul face cu seninătate exact ceea ce le-a reproşat adversarilor politici. Prezentăm o listă incompletă, dar reprezentativă de eşecuri, con­tradicţii şi gafe ale guvernării Victor Ponta.

 

Rectificare bugetară pentru clientela politică

USL a debutat prin moţiunea de cenzură la adresa Cabinetului Mihai-Răzvan Ungureanu numită Opriţi Guvernul şantajabil! Aşa nu, niciodată! Unul dintre punctele principale ale con­tes­tă­rii Cabinetului MRU a fost faptul că acesta ar fi alocat preferenţial bani către primăriile şi consiliile judeţene controlate de PDL. „Ba­nii publici ai României sunt fo­losiţi de Mihai-Răzvan Un­gu­rea­nu cu încălcarea legii pentru a cumpăra sprijinul unor pre­şe­dinţi de consilii judeţene şi pri­mari PDL, UDMR, UNPR prin plăţi directe. Hotărârea Gu­ver­nului României privind alocarea unei sume din Fondul de rezervă bugetară la dispoziţia gu­ver­nu­lui prevăzut în bugetul de stat pentru anul 2012, pentru unele unităţi administrativ-teritoriale, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, din 6 aprilie 2012, este ilegală şi imorală“, se arăta în textul moţiunii care a dă­râmat Guvernul MRU.

Au trecut doar 4 luni de la ins­ta­larea sa şi, pe 23 august, Gu­ver­nul Ponta a alocat autorităţilor locale, prin rectificare bugetară, 100 de milioane de lei pentru pri­măriile care nu mai au bani de salarii şi 500 de milioane pentru plata arieratelor către firme ale aceloraşi primării. Banii s-au dus în proporţie de 90% către au­torităţile locale ale USL.

 

Educaţia, la pământ, în română şi maghiară

Un alt punct de bază al moţiunii a fost contestarea înfiinţării sec­ţiei în limba maghiară de la Uni­versitatea de Medicină şi Far­macie din Târgu-Mureş şi a stra­tegiei privind educaţia şi asi­gu­rarea calităţii acesteia, în general. Nu doar că liderii USL acuzau Gu­vernul Ungureanu că „sacrifică in­teresele româneşti“ şi că „ce­dează în faţa UDMR“, dar şi-au luat angajamentul ca în prima şe­dinţă de guvern să fie anulată ho­tă­râ­rea de guvern. Ce­ea ce nu s-a mai în­tâmplat. În schimb, pe 22 septembrie a.c., aflat în vizită la Târgu-Mureş, în­tr-un gest de curtoazie faţă de electoratul maghiar, Ponta a ui­tat moţiunea din aprilie şi vrea negocieri: „Vreau să rezolv şi problema Universităţii de Me­di­cină şi Farmacie. Aseară târziu, doamna ministru (Ecaterina An­dronescu, n.r), cu domnul mi­nistru Cepoi, cu reprezentanţii Universităţii, români, maghiari, au stat foarte mult la masă şi mi-aş dori să cred că s-au făcut paşi înainte, pentru că Târgu-Mureş merită, pentru români, pentru maghiari, o universitate de elită“.

În ceea ce priveşte calitatea în­văţământului universitar, şi mo­ţiunea, şi declaraţiile liderilor USL vorbesc despre faptul că „toa­te programele de studii care func­ţionează în România trebuie să fie supuse procedurilor de eva­luare privind asigurarea ca­li­tăţii, în vederea validării prin autorizare şi, ulterior, prin acre­ditare“.

Drumul de la vorbă la faptă arată însă astfel: în 30 iulie, Guvernul Ponta a dat o hotărâre prin care 26 de universităţi particulare, afla­te din februarie pe lista nea­gră pentru că nu au primit aviz de la ARACIS, sunt lăsate să func­ţioneze încă un an, permiţându-li-se să dea licenţă şi în 2012, să înscrie alţi studenţi în toamnă şi să le mai ia taxe încă 4-5 ani de-acum înainte.

 

Demiteri, demisii, remanieri, incompatibili

Primul rateu ministerial al Gu­vernului Ponta vine chiar înainte de instalarea oficială: prima pro­punere pentru Ministerul Edu­caţiei şi Cercetării, Corina Du­mitrescu, rector la Universitatea Creştină „Dimitrie Cantemir“, care a postat un CV pe site-ul Consiliului Superior al Ma­gis­traturii plin de greşeli şi ine­xac­tităţi. Doamna susţinea că a ur­mat cursuri la Universitatea „Stand­ford“, care a infirmat acest lu­cru. Ea este retrasă de pe lista ministeriabililor pe 6 mai şi în­locuită cu Ioan Mang, implicat în­tr-un răsunător scandal de pla­giat. Cercetători din Japonia, Is­rael şi Taiwan l-au acuzat că a preluat cuvânt cu cuvânt din lu­crările lor ştiinţifice, pe care le-a semnat cu propriul nume. Mang este schimbat din funcţie şi în­locuit cu Liviu Pop, fost sin­di­ca­list, cel care s-a ocupat de des­fiinţarea Comisiei de Etică, chiar în timp ce aceasta dădea ver­dictul de plagiat în cazul Victor Ponta.

Între timp, tot înainte de ins­talarea oficială, un alt potenţial ministru este retras de pe listă: Victor Alistar, propunere de mi­nistru delegat pentru Strategii guvernamentale, transparenţă şi relaţii cu societatea civilă, de­cla­rat incompatibil de ANI încă din 2009.

Totodată, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a decis, pe 19 iunie, că Mircea Diaconu, ministru al Cul­turii în Guvernul Ponta, este in­com­patibil, deoarece a deţinut si­multan funcţiile de senator şi di­rector al Teatrului Nottara. Mai mult, lui Diaconu i-a fost interzis să ocupe o funcţie publică timp de 3 ani. Drept urmare, el es­te retras şi înlocuit cu Puiu Ha­şotti.

Pe 6 august, Ioan Rus, ministru al Administraţiei şi Internelor, anunţă că îşi dă demisia de ono­a­re deoarece asupra lui s-au făcut presiuni politice în legătură cu lis­tele electorale permanente pen­tru referendumul de demitere a pre­şe­dintelui României. În aceeaşi zi, îşi anunţă demisia ministrul delegat al Administraţiei, Victor Paul Dobre, tot în legătură cu nu­mărul de pe listele electorale la re­ferendum şi, din motive care ţin de dezacorduri de esenţă cu politica generală a guvernului, demisionează Lucian Isar, mi­nis­tru pentru Mediul de afaceri.

Guvernul purcede, atunci, la pri­ma autoremaniere, după numai 3 luni, numind noi miniştri la In­terne, Administraţie, Externe, Jus­tiţie, Relaţia cu Parlamentul.

Ultimul pe listă, cel puţin din punct de vedere cronologic, este ministrul Sănătăţii, Vasile Cepoi, care a fost obligat să-şi dea de­mi­sia. Pe 25 septembrie, ANI cons­tată „existenţa indiciilor re­fe­ri­toare la posibila săvârşire a in­frac­ţiunii de conflict de interese, a infracţiunilor împotriva in­te­re­selor financiare ale Comunităţii Europene, precum şi a celor asi­milate infracţiunilor de corupţie de către Vasile Cepoi, în pe­ri­oa­da în care a fost director al Di­recţiei de Sănătate Publică Iaşi“.

 

TVR şi CCR: de la început

În perioada în care se afla pe cai mari, şi anume în iunie, par­la­mentul majoritar USL a decis schim­barea componenţei Con­si­liului de Administraţie al So­ci­etăţii Române de Televiziune, fă­ră respectarea algoritmului po­litic, adică fără niciun re­pre­zen­tant al PDL. Guvernul, prin or­donanţă de urgenţă, a restrâns atribuţiile Curţii Constituţionale, care nu se mai putea pronunţa asupra hotărârilor parlamentului, fapt care a generat acuza de atac la statul de drept şi critici venite din partea cancelariilor.

Ambele decizii au fost declarate neconstituţionale de CCR pe 26 septembrie, astfel că mandatul membrilor CA al SRTV încetează, iar Curtea îşi reia atribuţiile di­nainte.

 

Demiterea preşedintelui şi referendumul

Acesta este, probabil, cel mai ră­sunător eşec al USL şi al gu­vernului format de această alian­ţă, cel puţin până acum.

După un scandal care a dus la izolarea internaţională a Ro­mâ­ni­ei şi la abuzuri ale legii pe bandă rulantă, Traian Băsescu se în­toar­ce în funcţia de preşedinte, prin neprezentarea la vot a peste 50% plus 1 dintre cetăţenii români de pe listele electorale permanente, fapt de care a luat cunoştinţă CCR, invalidând scrutinul. Zeci de milioane de euro de la bugetul de stat, în plină recesiune eco­nomică, cheltuiţi pentru nimic. Singurul rezultat notabil al USL, în urma acestui proces, este in­vers faţă de cel dorit: scăderea în sondajele de opinie.

 

Oltchim, privatizarea manelistă

Un alt punct al moţiunii de cenzură împotriva Guvernului MRU a fost tentativa de pri­va­ti­zare, pasămite dubioasă, a Cupru Min, context în care Cabinetul a fost acuzat că „vinde străinilor bogăţiile ţării“. În replică, în pro­cesul de privatizare a Oltchim, guvernul l-a declarat câştigător pe Dan Diaconescu, transformând totul într-un circ al cărui final este încă departe. Cum guvernul nu a verificat bonitatea acestuia, Diaconescu nu a venit nici cu „sacii“ de bani, nici nu a semnat deocamdată contractul. //

TAGS:

Opinii

RECOMANDAREA EDITORILOR

Bref

Media Culpa

Vis a Vis

Opinii

Redacția

Calea Victoriei 120, Sector 1, Bucuresti, Romania
Tel: +4021 3112208
Fax: +4021 3141776
Email: redactia@revista22.ro

Revista 22 este editata de
Grupul pentru Dialog Social

Abonamente ediția tipărită

Abonamente interne cu
expediere prin poștă

45 lei pe 3 luni
80 lei pe 6 luni
150 lei pe 1 an

Abonamente interne cu
ridicare de la redacție

36 lei pe 3 luni
62 lei pe 6 luni
115 lei pe 1 an

Abonare la newsletter

© 2023 Revista 22