2015, anul în care DNA curăță primăria lui Oprescu?

După cum arată lucrurile, 2015 se conturează ca anul în care procurorii anticorupție declanșează curățenia în administrația locală a Bucureștiului.

Dosarul de corupție al consilierului personal al primarului Sorin Oprescu, Solomon Wigler, este al doilea caz mare care dezvăluie cum se rezolvă chestiunile publice în cea mai bogată administrație locală - Bucureștiul. Hoția, incompetența, clientelismul și proasta gestiune a Capitalei sunt lucruri pe care locuitorii le simt pe pielea lor, dar și probate de diverse rapoarte și controale. Curtea de Conturi a calculat, de exemplu, o sumă de peste 21.190.000 lei (aproximativ 4,7 milioane de euro) cheltuieli ilegale efectuate numai în 2012.

Mită la hipermarket

Wigler a fost arestat preventiv pentru 30 de zile fiindcă ar fi luat o mită de 204.000 de euro, după ce a fost prins în flagrant când încasa o tranșă de 25.000 de euro. Banii reprezentau contravaloarea serviciilor pentru obținerea unor hotărâri ale Consiliului General al Municipiului București necesare unor lanțuri de hipermarketuri. O hotărâre viza acceptarea unei donații prin care Kaufland dăruia Bucureștiului o suprafață de teren necesară construirii accesului auto la hipermarketul de pe 1 Mai, iar cealaltă - un PUZ pentru construirea altui hipermarket pe Șoseaua Alexandriei.

Cele două hotărâri au fost aprobate pe 28 mai anul acesta, cu expuneri de motive semnate de Sorin Oprescu și rapoarte de specialitate întocmite de arhitectul-șef al Capitalei, Gheorghe Pătrașcu.

Primarul general al Capitalei, Sorin Oprescu

Dosarul nu conține deocamdată nicio probă care l-ar învinovăți pe Oprescu, dar cei de la Salvați Bucureștiul sunt convinși că este doar o chestiune de timp până când vor fi anchetați și primarul general, și arhitectul-șef Gheorghe Pătrașcu, tocmai pentru că cei doi au inițiat demersurile actelor pentru care Wigler a încasat șpaga. „Era cunoscut în mod neoficial că există rețele de influență pentru aprobarea Planurilor Urbanistice Zonale și că Solomon Wigler era interfața din Primăria Generală pentru aceste rețele de influență“, au declarat cei de la Salvați Bucureștiul imediat după reținerea consilierului lui Oprescu. Dosarul explică, în opinia lor, modul haotic și ilegal în care s-a dezvoltat urbanistic Bucureștiul.

Este al doilea caz care dezvăluie cum corupția din Primăria Capitalei încarcă facturile plătite de instituție și mutilează orașul.

4,7 milioane de euro plătite ilegal în 2012

Anul trecut, Curtea de Conturi publica un raport cu multele nereguli constatate la PMB, plăți nelegale, lucrări plătite, deși nu au fost niciodată executate, sau servicii decontate, cu toate că ele erau deja cuprinse în alte contracte.

Per total, Curtea de Conturi a calculat o sumă de peste 21.190.000 de lei (aproximativ 4,7 milioane de euro) cheltuieli ilegale efectuate în 2012. În afară de acestea, s-au constatat și abateri financiar-contabile totalizând 271 milioane de lei, abateri care au putut fi corectate la sugestia inspectorilor de conturi.

Pentru combaterea țânțarilor și deratizare, PMB a plătit 15,12 milioane de lei către societăți comerciale cu capital privat, dar și regiilor autonome și instituțiilor publice care aveau obligația legală de a le suporta, se spune în raport.

S-au decontat bani în plus pentru reabilitarea școlilor, pentru Artera Doamna Ghica, s-au descoperit plăți nedatorate de 281.000 de lei efectuate de Autoritatea pentru Supravegherea și Protecția Animalelor București (200.000 de lei), Centrul de Creație, Artă și Tradiție al Municipiului București (29.000 de lei) și Palatele Brâncovenești de la Porțile Bucureștiului (52.000 lei), pentru cantități de lucrări neexecutate și/sau supradimensionarea cheltuielilor cu manopera și materialele. În aceste cazuri, prejudiciul s-a recuperat datorită inspectorilor de conturi, în timpul misiunii de audit, potrivit raportului de anul trecut.

Milionarii din primărie

Explicația pentru felul în care apar asemenea nereguli a fost dată la câteva luni după raport, când a fost reținut Mădălin Dumitru, șeful Direcției de Infrastructură din primărie, acuzat că încasa comisioane din fiecare contract și autorizație semnate.

La lucrarea Refacerea și consolidarea structurii de rezistență a Pasajului denivelat suprateran Băneasa, de exemplu, Dumitru a recepționat lucrări neefectuate în valoare de 372.636 lei fără TVA, potrivit procurorilor anticorupție care s-au ocupat de acest caz. De asemenea, a semnat pentru 701 metri de parapet care nici măcar nu aveau unde să fie instalați.

Din șpăgile primite, Mădălin Dumitru și-a cumpărat o adevărată colecție de mașini de lux și chiar un iaht, pe care a încercat să le ascundă trecându-le pe numele altor persoane. Un Mercedes și un BMW X6 le-a primit de la oameni de afaceri care doreau să obțină contracte publice sau avize, se arată în rechizitoriul DNA.

Consilierul Solomon Wigler, arestat săptămâna trecută, este și el un pasionat de autoturisme. În 2013, el deținea, potrivit declarației de avere, un Audi Q5 (cumpărat în 2013), un BMW X1 (din 2011) şi un BMW X320d (din 2013). A mai declarat ceasuri, bijuterii şi obiecte de artă în valoare totală de 1,9 milioane de euro: ceasuri şi bijuterii de 600.000 de euro, obiecte de cult de 500.000 de euro şi obiecte de artă, tablouri şi sculpturi în valoare de 800.000 de euro. Acestea au fost dobândite înainte de a ajunge consilier personal al lui Oprescu, în 2008. S-a angajat la primărie, pentru un salariu mai mic de 700 de euro, deși avea în conturi 370.000 de euro și 390.000 de lei. Plus alți 275.000 de euro dați cu împrumut unor persoane.

Wigler a fost arestat pentru o mită de 204.000 de euro, primită din primăvara lui 2012 și până joia trecută, de la un singur om de afaceri, reprezentant al unor rețele de hipermarketuri.

Căderea colegului său Mădălin Dumitru nu l-a făcut pe Wigler să se abțină când denunțătorul i-a făcut ultima propunere, în primăvara acestui an. Ce-i drept, a devenit mai precaut, cel puțin la început: n-a mai îndrăznit să ceară mita cash și în biroul din primărie, l-a chemat pe omul de afaceri în Parcul Tineretului, acolo unde a negociat atât suma, cât și traseul șpăgii.

Pe 23 aprilie, Wigler i-a cerut denunțătorului 15.000 de euro pentru inițierea și votarea hotărârii legate de donația terenului Kaufland către Primăria Capitalei, urmând ca banii să fie virați în tranșe de câte 4.000-5.000 de euro, din contul soției omului de afaceri în contul soției consilierului lui Oprescu. La întâlnirea din parcul Tineretului, Wigler i-a înmânat denunțătorului un post-it pe care a trecut numele soției sale, precum și banca unde are aceasta contul - BRD Dorobanți, spun procurorii.

Administrația Capitalei, în vizorul DNA?

Presa susține că în acest caz nu ar exista nicio dovadă privind implicarea lui Sorin Oprescu, dar, pe de altă parte, se știe că Wigler este omul din primărie care cunoaște cel mai bine afacerile ilegale derulate în PMB și care ar putea provoca, dacă se hotărăște să vorbească, destructurarea de către DNA a mafiei din administrația locală. „Acest Solomon Wigler era un fel de alter ego al lui Oprescu, el are grijă de iahtul lui Oprescu, de proprietățile lui Oprescu, de casele lui Oprescu, e pușculița lui Oprescu. Era omul la care dacă mergeai puteai să construiești zgârie-nori între case, avea influență asupra comisiei de urbanism, asupra lui Oprescu. Moni Wigler duce direct la pușculiţa din biroul lui Oprescu, mai durează câteva săptămâni și îl ia direct din pat pe Oprescu“, declara realizatorul de televiziune Rareș Bogdan, în ziua în care consilierul edilului Capitalei a fost prins în flagrant.

După cum arată lucrurile, 2015 se conturează ca anul în care procurorii anticorupție declanșează curățenia în administrația locală a Bucureștiului. Operațiunea a început spectaculos cu arestarea primarului de la Sectorul 5, Marian Vanghelie, urmărit penal pentru o mită de aproximativ 90 de milioane de euro, luată din 2007 și până în momentul reținerii. Totalul ar fi fost strâns cu ajutorul unui mecanism prin care Vanghelie ar fi perceput un comision de 20% din toate contractele acordate prietenului său Marian Dumitru, omul de afaceri care a deținut monopolul contractelor de pe teritoriul Sectorului 5.