Corupția transpartinică a sistemelor ticăloșite

Ultimele mari dosare instrumentate de DNA sunt o radiografie în mișcare, întinsă pe 10 ani, care dezvăluie cum funcționează corupția la nivel de stat și arată importanța pentru sistem a numirilor politice în posturi-cheie din instituții de unde se pot scurge masiv bani pentru partide.

Microsoft, o afacere inventată de PSD și reactivată de PDL

În Dosarul Microsoft, afacerea cu licențe luate în număr mai ma­re decât cel necesar începe în 2003, când niște oameni de afa­ceri realizează potențialul acestei achiziții și desenează schema de­turnării unei părți din valoarea to­tală a tranzacției. Schemă in­ventată pe timpul PSD, dar care a fost ulterior preluată de PDL.

În aprilie 2004, pe vremea lui Adrian Năstase, este semnat un con­tract-cadru, pentru fur­ni­za­rea de licențe, care va fi reînnoit în 2009, de guvernul PSD-PDL. Trei personaje apar în ambele seg­mente: Claudiu Florică - re­pre­zen­tantul firmelor care obțin con­tractele din 2004 și 2009 –, Dan Pescariu - cel care pune la dis­po­ziția mituiților firma prin care cir­culă șpăgile – și Dumitru Ni­colae – un om de afaceri care a por­nit de la chinezării și a ajuns unul dintre cei mai importanți dez­voltatori imobiliari români, prieten cu demnitari PSD și PDL.

Dan Pescariu a fost asociat în Pro­finet Aktiengesselschaft (do­mi­ci­liu fiscal în Liechtenstein), firmă în care Fujitsu Siemenes Com­puters Austria virează 20 de mi­lioane de dolari, pentru a fi apoi distribuiți în alte offshore-uri și a ajunge la acei membri ai gu­vernului implicați în parafarea afa­cerii. S-au înfruptat din șpagă, spune DNA, Șerban Mihăilescu, Dan Nica și Mihai Tănăsescu. Pen­tru relațiile puse în funcțiune, Nicolae Dumitru este re­com­pen­sat cu 7,65 milioane de dolari.

Tot Dan Pescariu oferă și în 2009 firma-vehicul prin care se mișcă mita de 18.153.058  de euro: 9 mi­lioane ajung la Dorin Cocoș, in­trat în afacere grație soției sale, 4 milioane la Gheorghe Ștefan, iar 2,7 milioane la Gabriel Sandu, mi­nistrul Comunicațiilor, care sem­nează în 2009 acordul-cadru pen­tru noua firmă reprezentată de Claudiu Florică – D-CON.NET.

Sandu spune că partea sa a ajuns, de fapt, la partid, pentru eu­ro­parlamentarele și prezidențialele din 2009.

ANRP, cuibușor de șpăgi. Bica, trimisă în misiune

La fel s-a întâmplat și în cazul afa­cerilor de la ANRP, unde în­lo­cui­rile în funcție nu s-au făcut însă lin, ci printr-o lovitură de grație. Elena Udrea aduce acum ca ar­gu­ment în favoarea sa faptul că a re­clamat, la președintele Bă­sescu, jaful de la ANRP, iar asta a dus, în 2011, la arestarea vice­pre­șe­din­telui instituției – Remus Ba­ciu.

La acel moment, soarta des­pă­gu­birilor era însă decisă de Crinuța Dumitrean (numită la intervenția lui Ioan Oltean, lider PDL), Ser­giu Diacomatu (PDL, plecat apoi cu Udrea în PMP) și Alina Bica (re­prezentantul Ministerului Jus­tiției în comisia de soluționare a do­sarelor), prietenă a Elenei Udrea. Deloc de mirare că Alin Co­coș se simțea ca acasă în ins­tituție și stătea cu picioarele pe biroul lui Diacomatu, în timp ce foștii proprietari abuzați de re­gi­mul comunist nu reușeau cu anii să obțină o întrevedere la con­du­cerea ANRP. Sau că Stelian Gheor­ghe, apropiat al familiei Cocoș-Udrea, primea o despăgubire cu 62 de milioane de euro, mai ma­re decât valoarea reală a te­re­nu­lui de doar 13 hectare în Plum­bu­i­ta, pentru care cumpărase drep­turile litigioase de la ade­vă­rații proprietari. Din această sumă, 16 milioane de euro au ajuns la Do­rin Cocoș, drept răsplată pentru aranjarea afacerii. Aducerea în fruntea ANRP a procuroarei Do­rina Danielescu nu a schimbat cu nimic situația.

Ștachetă predată de la Vosganian la Videanu

Generozitatea arătată de stat omu­lui de afaceri Ioan Niculae, cel mai bogat român, a traversat și ea două guverne. Între 2006 și 2010, spun procurorii DIICOT, când miniștri ai Economiei erau Varujan Vosganian și Adriean Vi­deanu, Niculae a primit gaze na­turale cu mult sub prețul pieței. Discountul total, de aproape 100 de milioane de euro a fost acor­dat ilegal, reprezintă acum pre­judiciul din dosar și va trebui aco­perit de inculpați. Printre aceștia se numără, în afara principalilor acuzați, și 40 de foști directori de la Romgaz, din Ministerul Eco­nomiei și din Agenția Națională pentru Reglementare în do­me­niul Energiei, numiți în funcție politic, de PNL și, ulterior, de PDL.

Dosarul a ajuns în instanță fără Va­rujan Vosganian, fiindcă a in­tervenit același sistem politic – în octombrie 2013, Senatul a re­fuzat ridicarea imunității acestuia în vederea urmăririi penale. Sin­gura consecință, la momentul res­pectiv, a fost demisia din funcția de ministru, post în care fusese reinstalat în 2012, în pofida fap­tului că se cunoștea implicarea sa în afacerea cu InterAgro, de pe vremea primului mandat.

Toți oamenii politicului

Retrocedarea pădurilor rămâne cazul ilustrativ pentru modul cum se pune în funcțiune sis­te­mul, de sus până jos, când miza aflată în joc este uriașă (peste 300 de milioane de euro, în acest dosar). Pentru restituirea celor 43.000 de hectare de pădure în favoarea lui Gheorghe Paltin Stur­dza se apelează la Viorel Hre­ben­ciuc, lider important al puterii, dar și cu mare influență locală, în Moldova. Lui i se vor alătura alți doi parlamentari, Tudor Chiu­a­riu și Ioan Adam, pe care-i re­comandă atât relațiile la vârful ins­tituțiilor implicate, cât și „dis­ponibilitatea“ recunoscută.

Pentru a se ajunge la punerea în posesie au fost accesați șeful Rom­silva (numit politic), primari și func­ționari din administrația lo­cală, inclusiv prefecturi (membri ai comisiilor de aplicare a legilor fondului funciar), iar, mai târziu, judecători prieteni sau rude ale ac­torilor principali (pentru sen­tințe favorabile restituirii). Toți răspund la ordinele mai-marilor politici, de parcă abuzul ar figura printre atribuțiile lor de serviciu. Câțiva dintre ei, mici rotițe în an­grenajul corupt pus în funcțiune, nici nu au primit vreo șpagă – pur și simplu au executat un or­din politic.

Plasa de protecție

Tot în ultimele dosare de la DNA es­te devoalat și mecanismul prin care se asigură protecția în ca­zurile de extremă urgență, când totul iese la iveală.

Lui Niculae, PNL și PDL i-au acordat facilități, dar PSD îi oferă sprijin când lucrurile o iau razna, potrivit unei ordonanțe DNA de disjungere în cazul Alinei Bica. Cel la care ar fi apelat primul om de afaceri al țării este Liviu Drag­nea, vicepreședinte PSD, care în 2013 îl punea în legătură cu Alina Bica, procuror la DIICOT, pentru a se tergiversa dosarul gazelor na­turale ieftine până când ar fi in­tervenit prescripția. Pentru aceas­ta, Niculae i-ar fi oferit Alinei Bi­ca 3,5 milioane de euro și, îm­preună cu Dragnea, i-ar fi promis promovarea în funcția de pro­cu­ror general.

Aceasta, pentru că propunerile în posturile de conducere din par­chete se fac în funcție de in­te­rese, în loc să fie organizat un concurs care să elimine po­si­bilitatea controlului. Așa a ajuns și Alina Bica la conducerea Di­recției de Investigare a In­frac­țiunilor de Criminalității Or­ganizate și Terorism (DIICOT), printr-o numire „negociată“ în­tre ministrul interimar al Jus­ti­ției, Victor Ponta, și președintele Traian Băsescu. Ulterior, avea să se descopere că era folosită ca aranjor de dosare de către am­bele părți ale eșicherului politic – puterea și opoziția.

În schimb, tot în 2013, s-a re­fuzat prelungirea delegării la Sec­ția I din DNA a procurorului Lu­cian Papici, care instrumentase dosarul fraudei de la re­feren­du­mul din 2012 pentru demiterea președintelui. Laura Codruța Kö­vesi a protestat atunci degeaba că nu a fost respectată regula re­comandării șefului DNA pentru delegările pe funcții.

Numirile din justiţie

Cum se discută numirile din jus­tiție la nivel mic se vede în Do­sa­rul Duicu, președinte al Con­si­liului Județean Mehedinți, sur­prins în stenograme negociind pos­turi la „centru“ pentru apro­piați utili tuturor, odată ajunși acolo. Duicu se agita pe lângă pre­mierul Victor Ponta să obțină nu­mirea soților Ponea în funcții im­portante la București, drept răs­plată pentru un dosar de conflict de interese ce i-ar fi fost rezolvat la Craiova de judecătoarea Adina Calotă, sora lui Ștefan Ponea, șe­ful IPJ Mehedinți. În Capitală ur­ma să ajungă și soția polițistului, procurorarea Elisabeta Ponea. Du­pă ce Duicu s-a plimbat o vară pe la Palatul Victoria, ministrul Jus­tiției, Robert Cazanciuc, a pro­pus-o pe Elisabeta Ponea în func­ția de șef al Secției Judiciare a DNA, pe 2 septembrie 2013. Nu­mirea a căzut din cauza scan­da­lului înlocuirii lui Papici.