Dosarul Lukoil: evaziune, spălare de bani și corupție

La începutul lui iulie, în dosarul Lukoil, procurorii au decis extinderea sechestrului pus pe bunuri, acțiuni și conturi, la un cuantum total de 2 miliarde de euro, sumă rezultată din ingineriile prin care conducerea companiei a decapitalizat rafinăria Petrotel.

Scandalul Lukoil a izbucnit anul trecut, la începutul lunii octombrie, când procurorii Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Ploiești au acuzat compania de un prejudiciu de aproximativ 230 de milioane de euro produs prin evaziune fiscală și spălare de bani și au pus sechestru pe bunurile și conturile Lukoil România.

Lukoil a reacționat așa cum a făcut în fiecare țară unde a avut probleme: anul trecut, a închis pentru câteva zile producția de la rafinăria Petrotel, a angrenat sindicatele în război și a transferat discuția la nivel politic, prin intervențiile făcute pe lângă oficiali de la vârful statului și prin aducerea în discuție a relațiilor româno-ruse.

Cel puțin neinspirat, premierul Victor Ponta a intrat în jocul celor de la Lukoil, declarând: „Justiţia este independentă, îşi face datoria şi bănuiesc că, dacă se întâmplă ceva rău, cei 3.500 de oameni o să vină la mine, că aşa e cu justiţia. Eu doar sper şi ne dorim să se găsească soluţia legală prin care, pe de-o parte, să fie sancţionaţi cei vinovaţi, să se recupereze prejudiciul fără să aruncăm în aer acea chestie cu «Fiat justitia, pereat mundus» [Să se facă dreptate, chiar dacă moare lumea – n.r.]... eu sper să fie doar cu «Fiat justitia», fără să piară şi lumea numai din asta“, spunea Ponta.

După declarațiile premierului, procurorii au ridicat parțial sechestrul instituit asupra conturilor bancare, pentru ca Petrotel să-și poată desfășura activitatea de producție.

Cum a fost decapitalizată rafinăria

„Lukoil de cinci ani merge în pierdere, ceea ce mă face să gândesc că, la terminarea anchetei, acele 230 de milioane să fie, doar aşa, o deschidere, vis-à-vis de sumă“, prevestea la vremea respectivă fostul președinte Traian Băsescu. La nouă luni distanță, dovadă că serviciile aveau informații corecte, procurorii contabilizau un prejudiciu de peste două miliarde de euro, dosarul devenind brusc cel mai mare caz de evaziune și spălare de bani investigat în România și, totodată, cea mai gravă acuzație adusă Lukoil în Europa.

La începutul lui iulie, procurorii au decis extinderea sechestrului pus pe bunuri, acțiuni și conturi, la un cuantum total de 2 miliarde de euro. Sumă rezultată din ingineriile prin care conducerea companiei a decapitalizat rafinăria.

Petrotel a returnat către compania-mamă, Lukoil Europe Holdings BV Olanda, credite fictive de 1.511.904.038,94 dolari SUA şi 552.977.284,35 euro, spun procurorii.

De asemenea, s-au făcut, doar pe hârtie, majorări de capital. Lukoil Europe BV Olanda a virat în contul Petrotel Lukoil, conform rulajelor de cont, suma totală de 480.176.734,90 euro, echivalent monedă naţională, cu titlu de majorare de capital social, dar 374.294.805,14 euro lipsesc din capitalul social. „Cu toate că suma respectivă a fost primită cu titlul respectiv [majorare capital, n.r.] conform rulajelor de cont, aceasta a fost fracţionată şi rambursată cu titlul restituire creditare în aceeaşi zi în care a intrat în conturile bancare“, explică procurorii.

Intervenții la nivel înalt

Creșterea mizei a fost urmată de noi intervenții ale conducerii Lukoil, de data aceasta pe lângă președintele Klaus Iohannis și Comisia Europeană. Vagit Alekperov, CEO Lukoil, i-a solicitat lui Iohannis o întâlnire „personală“ și să susțină „o anchetare transparentă și o cercetare a acestui caz cu atragerea publicului larg“.

În scrisoarea trimisă Comisiei, magnații ruși cer implicarea europeană, întrucât acest caz  aflat la o „instanță minoră“ din România afectează operațiunile companiei din întreaga Europă. Rușii mai susțin, cu totul exagerat, că „activitatea stabilă la rafinărie afectează aprovizionarea cu produse petroliere în toată Uniunea Europeană“.

Ce îi doare pe ruși

În discursul de anul trecut, Băsescu le transmitea rușilor un mesaj ce a fost preluat de toate marile publicații economice străine: „Ia plecați, băieți, dacă nu respectați legile. Plecați, dar să nu credeți că plecați cu rafinăria!“.

Problema rușilor nu este însă rafinăria, asta ar fi cea mai mică pierdere în momentul de față. De altfel, înainte chiar să izbucnească dosarul, în piață se zvonea că rușii vor să închidă Petrotelul, a treia mare rafinărie a României.

Potrivit strategiei Lukoil, Petrotel a devenit inutilă, rafinăria de la Burgas, Bulgaria, fiind în stare să acopere și necesarul pentru 300 de benzinării din România. La sfârșitul lunii mai, la Burgas a fost inaugurat noul complex, cu o capacitate de 2,5 milioane de tone pe an (exact cât produce Petrotel), ceea ce înseamnă un total anual de 9,5 milioane tone în această rafinărie bulgărească, cea mai mare și modernă din toată Europa de Sud-Est. Până acum, Lukoil a investit aici aproximativ 4 miliarde de dolari.

Burgas este chiar la Marea Neagră, petrolul nu trebuie transportat sute de kilometri (ca la noi, din Constanța la Prahova) și este mai aproape de piața turcească, unde Lukoil deține o rețea de 700 de benzinării.

Bulgarii vor prelucra și petrol din zăcămintele pe care Lukoil le exploatează în Irak, iar calitatea motorinei fabricate de ei va corespunde celor mai noi norme europene, Euro5.

Dacă România ar prelua rafinăria cu totul, nu ar recupera nici măcar 10% din totalul prejudiciului.  Potrivit ultimului comunicat al procurorilor de la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Ploiești, activul societăţii este de 48.522.486 de euro, diferenţa de 257.995.952 de euro neregăsindu-se în activul patrimonial al societăţii. De asemenea, capitalul social este de 105.881.929,76 de euro, diferenţa de 374.294.805,14 de euro neregăsindu-se în aportul de capital.

Marea lovitură au primit-o rușii prin sechestrul pus, până la concurența de două miliarde de euro, pe bunuri și conturi de la bănci din Marea Britanie și Olanda ale Lukoil Europe Holdings B.V Olanda, cea care se ocupă de operațiunile europene ale companiei.

Ghiță, petrol și IT

Dosarul Lukoil este instrumentat la Prahova, de către procurori ai Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Ploiești.

Tot la Ploiești, dar la DNA, se derulează și altă anchetă cu miză mare, cea în care au fost puși sub urmărire penală Iulian Herțanu, cumnatul premierului, și deputatul Sebastian Ghiță.

Între cele două dosare există cel puțin o legătură, după cum au demonstrat jurnaliștii de la Rise Project, care au descoperit că una dintre firmele lui Ghiță a primit cel puțin un milion de dolari de la Lukoil.

Vitalia Servicii pentru Mediu SRL este una dintre puținele societăți controlate de deputat care nu are ca obiect de activitate IT&C. Este specializată în servicii de ecologizare și îi are ca acționari pe Octavian Morariu și persoana juridică Expert One Research, fostă XOR IT Systems, una dintre firmele puse sub sechestru de DNA și despre care procurorii anticorupție spun că este controlată de deputatul Sebastian Ghiță.

Probleme și la vecini

Compania nu are probleme doar în România. Tot două miliarde, dar de dolari, ar fi valoarea combustibilului introdus ilegal de Lukoil în Ucraina, în 2013 și 2014, potrivit Serviciului Ucrainean de Securitate (SBU).

Mai mult, cu o parte din această sumă, compania ar fi sprijinit acțiunile separatiștilor proruși din Donețk și Lugansk, spun autoritățile de la Kiev.

Anunțul privind declanșarea anchetei a fost făcut de SBU la începutul lui 2015, un an în care ajung la maturitate obligațiuni Lukoil în valoare de 900 de milioane de dolari, conform Bloomberg.

În Bulgaria se conturează un caz asemănător cu cel din România, după ce think- thank-ul Risk Management Lab a dat publicității, în luna mai, un raport în care arată că rușii de la Lukoil au umflat cheltuielile cu țițeiul importat, ceea ce a dus la creșterea artificială a prețurilor de la pompă. Între 2006 și 2014, firma ar fi declarat cheltuieli cu circa 760 de milioane de leva mai mari în fiecare an.

Lukoil a negat acuzațiile și a amenințat că-și va da în judecată organizația.

A mai existat o încercare a bulgarilor de a trage la răspundere Lukoil în 2011, dar amenințarea companiei că va închide rafinăria de la Burgas (cea mai mare și modernă din Europa de Sud-Est), precum și intervenția unor politicieni au făcut ca suspiciunea de evaziune fiscală să nu ajungă niciodată subiect al unei anchete oficiale.

În 2013, Agenția Vamală bulgară a suspendat iar licența de transport și stocare a companiei, din cauza acelorași nereguli descoperite cu doi ani înainte - lipsa contoarelor de măsurare a cantității de combustibil prelucrat la Burgas. Nici atunci nu s-a lămurit însă dacă a existat evaziune și în ce proporție.