De același autor
Diana Șoșoacă – „senatoarea-fenomen”, cum o aclama propaganda rusă, și una dintre vocile care cer apăsat RoExit –, este la a treia vizită la Ambasada Rusiei la București în ultimul an, adică, de la momentul în care acest stat a invadat și atacat Ucraina.
Diana Şoşoacă, intrată în Parlament pe listele AUR, ca membră a Partidului Neamul Românesc, voce a protestelor antimască din timpul pandemiei de Covid, în fond proteste antisistem şi anti-Occident, a fost elogiată intens de propaganda Kremlinului. În primăvara lui 2022, încerca să-şi convingă electoratul că războiul din Ucraina nu există, de fapt. „Îmi spuneţi, vă rog, unde sunt «atrocităţile» comise? Unde sunt bombardamentele, unde e nebunia frontului?”, scria pe contul său de Facebook. Era cu câteva zile înaintea primei vizite la Ambasada Rusiei.
În 31 martie 2022, Diana Șoșoacă mergea la Ambasada Rusiei să negocieze „Pacea de la Bucureşti” între Rusia şi Ucraina. Au însoţit-o la întâlnirea cu ambasadorul Valery Kuzmin alţi trei parlamentari ultranaţionalişti, suveranişti, susţinători ai teoriilor conspiraţioniste din timpul pandemiei de Covid: 1. deputatul Mihai Lasca, intrat în Parlament – la fel ca Diana Şoşoacă – pe listele AUR, care are o condamnare definitivă pentru infracţiuni cu violenţă şi încă un proces penal pe rol, iniţiator al unui apel pentru ieşirea României din UE, ajuns acum în Partidul Patrioţii Poporului Român. 2. deputatul Francisc Tobă, şi el intrat în Parlament pe listele AUR, care a fost implicat în dosarul represiunii de la Sibiu din timpul Revoluției din 1989, acum membru al Alianţei pentru Patrie, fondată de Liviu Dragnea şi Codrin Ştefănescu. 3. deputatul PSD Dumitru Coarnă, unul dintre iniţiatorii perfidei Legi a suveranităţii, subiect care s-a dovedit până acum doar un vehicul de propagare agresivă a unor mesaje antioccidentale, retorică din care nu au lipsit sintagme de genul „România colonie”, „Înalta Poartă de la Bruxelles”, „ingerinţe în treburile interne ale României”, „asupritori”, „sclavii Europei”, „trădători de țară”; adică narative folosite de propaganda rusă.
Cei patru cereau – fără să îi fi mandatat nimeni să trateze cu Rusia în numele poporului român sau al vreunei instituţii a statului – neutralitate, „în sensul neimplicării României în războiul dintre cele două state beligerante: Federația Rusă și Ucraina, astfel cum o solicită majoritatea românilor (o altă minciună – n.r.), precum și propunerea de începere a tratativelor de pace în cadrul neutru al României”. Această invocată neutralitate a României, un subiect adus în spaţiul public în contextul invadării şi atacării Ucrainei de către Rusia, este o temă-capcană. Narativul aparţine propagandei ruse şi vizează, de fapt, decuplarea de NATO. Privind la agresiunea Rusiei putiniste asupra Ucrainei, un stat independent şi suveran, dar care nu este membru NATO, să ne imaginăm în ce situaţie s-ar fi putut afla România dacă nu era membră a Alianţei Nord-Atlantice.
În noiembrie 2022, Diana Șoșoacă a mers din nou la Ambasada Rusiei. De data aceasta, să celebreze Ziua Unității Naționale a Rusiei. Atunci, prezent la ceremonie a fost și Adrian Severin, fost europarlamentar PSD și fost ministru de externe, condamnat între timp într-un dosar de corupție. Ca o paranteză, tot anul trecut, în mai, acesta declara că, după ce va trece războiul din Ucraina, este de dorit ca toți jurnaliștii care „s-au aservit propagandei” să fie aduși în fața Justiției, așa cum s-a întâmplat cu jurnaliștii naziști în procesul de la Nürnberg. Ce înseamnă însă „propagandă” în viziunea lui? După toate ieșirile sale antioccidentale din ultimii destui ani, ar însemna linia pe care se poziționează SUA și Europa în privința războiului declanșat de Putin în Ucraina. Afirmația a fost făcută cu prilejul lansării „primului manifest pentru pace de pe planetă”, un volum redactat de un grup de „analiști”, cum se prezintă, intitulat Războiul din Ucraina. Printre semnatari se numără Iosefina Pascal și Andrei Gușă, care se alătură lui Adrian Severin, lui Cozmin Gușă ori lui Sorin Roșca Stănescu, toți reuniți în Grupul Gold. Toți cu legătură, unii directă, ca proprietari sau ca realizatori de emisiuni, alții de colaborare, ca invitați, cu postul de radio Gold FM, post amendat de CNA, în 2022, pentru propagandă rusă. Tot ca o paranteză sugestivă, în mai 2021, la aflarea veştii că regimul Putin ar putea declara România „ţară neprietenă”, Adrian Severin, fără a avea o calitate de reprezentativitate a poporului român, i-a transmis președintelui rus, printr-o Scrisoare deschisă – încheiată în nota: „Cu cele mai bune și prietenești sentimente, rămân al dvs…” – că România şi românii sunt prietenii Rusiei, că aversiunea este doar din partea unei „conduceri vremelnice” a ţării.
În 9 februarie 2023, iat-o pe Diana Șoșoacă la o nouă recepție la Ambasada Rusiei, la Ziua Diplomatului Rus, unde au fost prezentate rezultatele „operațiunii speciale” din Ucraina.
Conform cutumelor diplomatice, cel care răspunde invitației unei ambasade are opinii comune cu gazda, raportându-se la aceleași valori. Or, dacă nu te solidarizezi dintr-un motiv sau altul cu Rusia, nu ai cum să nu distingi cine e, în războiul din Ucraina, agresorul și cine e cel invadat, agresat, strivit sub bombe sau șenilele tancurilor ori executat cu un glonț în ceafă. Nu poți să te întrebi „naiv” dacă nu e un scenariu. Nu poți să ai dubii în fața imaginilor care, de un an aproape, oripilează o lume întreagă: orașe rase de pe fața pământului, spitale, maternități, școli, blocuri bombardate, răniți, morți, șiruri nesfârșite de oameni înspăimântați fugiți din fața morții, în lumea largă. Ca să negi aceste evidențe, trebuie să gândești la fel ca agresorul rus. Iar asta, posibil din ticăloşie ori ca efect al mancurtizării, ori din cauza unei agende măcar în unele puncte convergentă cu cea a agresorului. //
