De același autor
Alexandru Cumpănaşu, „Profu.online” de pe Tik Tok, a intrat în atenția publică în 2019, după tragedia de la Caracal, când Alexandra Măceșanu – pe care și-o revendicase ca nepoată – fusese ucisă în casa lui Gheorghe Dincă. Atunci, profitând de greșelile anchetatorilor, de deficiențe grave ale sistemului de siguranță publică, de minusurile în comunicare ale autorităților, se erijase în investigator paralel, amenințând cu dezvăluiri despre legătura dintre instituții ale statului și rețeaua de trafic de persoane căreia, spunea, i-ar fi căzut victime și Alexandra Măceșanu, și Luiza Melencu, o adolescentă dispărută în aceeași perioadă. La scurt timp după aceea, Alexandru Cumpănașu, călare pe valul acestui eveniment cu un puternic impact emoțional la nivel de mase, își anunța candidatura la prezidențiale, construindu-și discursul electoral pe tragedia de la Caracal și pe lupta pe care promitea să o ducă, de la Cotroceni, cu clanurile mafiote şi cu mafia din fiecare judeţ.
Ceea ce nu spunea în 2019 dl Cumpănașu era că lucra de 12 ani exact cu instituţiile pe care le ataca virulent, instituţii care l-au luat partener într-o serie de proiecte pentru a reforma domeniul Justiţie şi Afaceri interne. Dacă pentru opinia publică fusese un necunoscut până în vara lui 2019, pentru o pleiadă de miniștri afiliați tuturor partidelor, pentru grei ai serviciilor secrete, ai sistemului de securitate și apărare, pentru unii rectori conectați la acest sistem nu era un necunoscut. Era un colaborator. Valoarea totală a proiectelor în care acesta a fost cooptat, încă din 2002, iar asta doar prin unul din cele două ONG-uri ale sale, depăşeşte 10 milioane de euro. A avut proiecte cu Ministerul Administrației și Internelor, cu Direcția Generală Anticorupție, cu Ministerul Justiției, cu Ministerul Dezvoltării – unde a avut şase proiecte de peste 9.000.000 de euro sub mandatele a patru miniștri de culori politice diferite – cu Ministerul Educației, cu Ministerul Culturii. În plus, deşi e doar absolvent de liceu, a fost invitat să ţină prelegeri pe teme de apărare și securitate națională, pe anticorupţie și integritate la Colegiul Naţional de Informaţii, aflat în subordinea Academiei Naţionale de Informaţii. La Colegiul Naţional de Afaceri Interne, al Academiei de Poliţie, a fost invitat timp de opt ani, din 2008 până în 2016.
O uşă deschisă a avut Asociaţia pentru Implementarea Democraţiei lui Alexandru Cumpănaşu şi la Școala Națională de Studii Politice și Administrative, instituţie condusă de Remus Pricopie, de câțiva ani preşedinte interimar al ASSN, unde îi ține locul lui George Maior. Colaborarea lui Alexandru Cumpănașu cu SNSPA a intrat, în toamna lui 2019, în atenția DNA, pentru fraudă cu fonduri europene. Asta, după ce ieșise la iveală că, deși nu are studii superioare, i-a fost oferit un post de expert în cadrul unui proiect cu fonduri europene derulat de SNSPA. Peste acest dosar, aflat la DNA Constanța, s-a așternut liniștea.
În 2015, Alexandru Cumpănașu ieșea și el pe piață cu o academie: Academia „Leaders 4 Romania”. La nivel însă de proiect derulat prin Asociaţia pentru Implementarea Democraţiei. Adică, o școală de leadership destinat tinerilor pe care promitea să-i pregătească în domenii precum justiție, diplomație, administrație publică, politică și să le asigure „întâlniri exclusiviste cu oameni care au făcut carieră în domeniu”. În ceea ce pompos numea Board of Supporters al acestei academii îi regăsim, printre alții, pe George Maior, Bogdan Aurescu, Vasile Dâncu, Remus Pricopie, Bogdan Licu.
În aceeași perioadă – în care era și vicepreședinte al Fundației Colegiului Național de Apărare – i se pregătea numirea la vârful Institutului de Relații Diplomatice. Pressone scria atunci că Alexandru Cumpănașu ar fi fost vizat de conducerea ASSN să conducă acest institut care ar fi urmat să fie înființat. După scandalurile de presă care au avut în centrul lor această instituţie, proiectul, luat în calcul în 2016, se pare că a murit. Sau, poate, e lăsat în aşteptare pentru vremuri mai favorabile ASSN. De care cineva are încă nevoie; proiectul legii de desființare a acesteia este blocat în parlament de peste trei ani.
Intrarea lui Alexandru Cumpănașu în grațiile unor granzi ai serviciilor de informații, ai sistemului de securitate și apărare națională și ascensiunea în această lume sunt interesante. Cum a fost acceptat un om ale cărui studii se opresc la diploma de bacalaureat să intre în cercul de putere al serviciilor de informații și al sistemului de apărare națională, cu ce scop i-au fost deschise uși în zona aceasta și, mai ales, cum a reușit să încheie contracte de milioane de euro cu instituții ale statului, contracte la care ONG-uri de notorietate nici nu au visat? Oficial, mister. Ce a câștigat statul pompând milioane de euro în niște proiecte despre care nu se știe mai nimic și care nu au lăsat nimic concret în urma lor? Nimic. Ce au câștigat cei care, cu propriile nume și funcții importante în statul român, i-au deschis lui Alexandru Cumpănașu uși spre aceste oportunități? În aparență, nimic. Dar poate vom afla într-o zi…
Spre deosebire de ancheta de la DNA Constanța, despre care nu se mai știe nimic de mai mult de un an, spre deosebire de dezinteresul vreunei instituții de a verifica modul în care au fost atribuite și derulate contractele de milioane de euro, cercetarea penală in rem care îl vizează acum pe „profu online” – adică investigarea unor ieșiri ale sale în decor pe Tik Tok, încadrate de procurori la incitare la ură și discriminare față de profesori – poate va avea finalitate. Declarațiile lui Alexandru Cumpănașu în acest posibil viitor proces nu periclitează funcția sau libertatea nimănui altcuiva. //
