De același autor
Cea mai recentă dovadă de docilitate politică vine dinspre Curtea Constituțională. Cu un vot de cinci la patru, CCR a respins, zilele trecute, ca inadmisibilă sesizarea Avocatului Poporului pe articolul 2 din Legea 90/2001, privind organizarea și funcționarea guvernului și a ministerelor, articol ce le interzice persoanelor condamnate să fie membri ai guvernului – adică, lui Liviu Dragnea să devină premier, că din acest punct a pornit discuția. Inadmisibilitatea se bazează pe argumentul că problemele invocate în respectiva sesizare țin de competența parlamentului. Un motiv care, dacă era într-adevăr cel real, ar fi fost sesizabil şi putea fi invocat de la început, nu după patru luni și patru amânări ale pronunțării deciziei.
Magistraţii CCR care au dat decizia pare că au recurs la acest tertip pentru a fugi de responsabilitate și a nu se pronunța pe fondul chestiunii, adică în mod inechivoc asupra constituționalității sau neconstituționalității unei legi. O soluție de compromis care să împace și capra politică (și penală), și varza propriei conștiințe. Și, astfel, au evitat pronunțarea pe fondul problemei și au respins, ca inadmisibilă, sesizarea Avocatului Poporului.
Faptul că pentru această eschivare CCR a avut nevoie de, cum aminteam, patru luni și de patru amânări vorbește de la sine despre presiuni ale politicului făcute asupra judecătorilor constituționali. Și, mai grav, despre faptul că astfel de presiuni au efect asupra unora, pentru că găsesc acolo teren fertil, pregătit de partipris-urile lor politice, duse până la obediență. Confirmarea acestei stări de fapt vine, voalat și indirect, de la președintele CCR, Valer Dorneanu, care le declara jurnaliștilor, încercând să justifice una dintre amânări: „E cea mai grea soluție pe care am avut-o până acum, pentru că problemele sunt mai ales de apreciere politică“.
Deci, Liviu Dragnea este, încă, o castană fierbinte, în ciuda iminentei sale sentințe definitive, care l-ar putea scoate din liga mare a politicii, printr-o condamnare, chiar și cu suspendare. Sau îl va lăsa în continuare în viața politică, în cazul achitării. Iar atunci, liderul PSD ar putea avea nevoie ca problema articolului 2 din Legea 90/2001 să fie tranșată, la CCR, în favoarea sa. Așa că, nefiind siguri de ce va decide justiția, cinci judecători constituționali nu fac nicio mișcare ce l-ar putea leza. Şi refuză o pronunțare clară.
Echivoc pe care, la o adică, îl vor putea întoarce în favoarea lor, în funcție de contextul politic viitor. Dacă Liviu Dragnea nu va fi condamnat în al doilea dosar, ar putea spune că, datorită lor, va putea ajunge premier. Pentru că motivul respingerii sesizării Avocatului Poporului, ca inadmisibilă, poate însemna că, pe viitor, CCR e posibil să admită neconstituționalitatea acestui articol, dacă ea va fi invocată în condiții admisibile. În cazul în care Liviu Dragnea va fi condamnat și va deveni un pion de care nu va mai ține nimeni cont în liga mare a politicii, după modelul Adrian Năstase, vor putea spune că nu i-au făcut jocul nici lui, nici anturajului său politic, că, iată, nu au declarat neconstituțional acel articol, cum au dorit Avocatul Poporului și cei care i-au solicitat să facă sesizarea.
La fel ca CCR, şi Avocatul Poporului a dat dovadă de obediență politică. Încă o dată. După ce, în guvernarea Ponta, şi-a asumat rolul, de facto, de avocat personal al lui Victor Ponta şi al PSD, apoi pe cel de avocat al lui Dan Voiculescu şi al stipendiaţilor şi susţinătorilor săi, acum Victor Ciorbea și-l asumă pe cel de avocat al lui Liviu Dragnea și al susținătorilor acestuia. Așa că, în chiar prima zi de lucru a Guvernului Grindeanu, a sesizat CCR cu excepția de neconstituționalitate a indezirabilului articol 2 din Legea 90/2001. Graba lui Victor Ciorbea a fost cauzată de deranjul pe care i l-a creat acest articol lui Liviu Dragnea. Un articol care intră în coliziune cu mentalitatea unei părţi largi a PSD pentru care problemele judiciare ale unui politician sau condamnarea penală nu reprezintă argumente pentru a-l determina să facă un pas înapoi, dimpotrivă. Un articol, uitat sau neștiut, din cauza căruia d-l Dragnea – condamnat la doi ani de închisoare cu suspendare în Dosarul „Referendumul“ – nu este azi premierul României. Premierul de jure.
Totuşi, acest deziderat al liderului PSD, Liviu Dragnea, ar putea deveni realitate, chiar şi cu întârziere – în cazul în care cea de a doua sentință care îl vizează va fi de achitare. Și asta, fie dacă legea va fi modificată în parlament – în a cărui curte a aruncat acum CCR mingea și unde d-l Dragnea controlează majoritatea -, fie dacă articolul 2 din Legea 90/2001 va fi declarat, la un moment dat, neconstituţional, de către CCR. Ceea ce nu este exclus, CCR lăsând, iată, o portiţă deschisă prieteneşte. O cale deschisă spre putere unor infractori.
![articles[0].title](https://revista22.ro/storage/storage/media/2025/01/Trump.jfif)
![articles[0].title](https://revista22.ro/storage/storage/media/2019/07/Ursula von der Leyen.jpg)
![articles[0].title](https://revista22.ro/storage/storage/media/2025/02/Trump si zelenski.jfif)
Comentarii 6
eu - 05-16-2017
si pentru a centraliza puterea serviciilor secrete la SRI, adica la Moior, pe modelul Homeland Affairs, sa evite eventualul controlul reciproc cu SIE si altele
Răspundecititor - 05-12-2017
Mai scrieti despre SRI, urmariti povestea cu baiatul ala din Craiova care cica s-a radicalizat intrand pe siteuri islamice si s-a convertit la islamism (stim cu toti ca in Craiova exista intre 0 si 0,1 musulmani, nu in procente ci in cifre absolute). SRI-ul lui George Maior a aruncat-o pe piata exact dupa atentatele de la Paris, cica l-au prins pe baiat intrand pe siteuri, va dati seama ce vigilenta si operativitate! cand vroia sa impuna cu gura mare legea Big Brother. Apoi a plecat ambasador in SUA....Mie totul mi-a parut o operatiune de manipulare a opiniei publice, scoasa din filme, pentru a trece legea in parlament
RăspundeVicentio B. - 05-11-2017
ERATA. In formularea "Recent, si anume prin citirea Deciziilor CCR nr. 405, 586, 614 / 2016, am realizat anumite “metehne” juridice, as spune de substanta, unele dintre ele find sustinute, absolut legal, de insasi Judecatoarea Livia Doina Stanciu." , verbul folosit de mine "sustinute" este evident gresit. Corect este "contrazise", absolut legal de insasi Judecatoarea CCR Livia Doina Stanciu.
RăspundeVicentio B. - 05-11-2017
”Cine nu pedepseşte nedreptatea, porunceşte ca ea să fie făcută” (Leonardo da Vinci) ESTE absolut verificabila afirmatia si anume ca, personal mi-am exprimat de mai multe ori surprinderea, evident neplacuta, in sensul ca Melania Cincea trateaza probleme cu un continut realmente de MEGA - interes general, in care aproape de regula, temele din justitie au prioritate, comentariile cititorilor sunt extrem, extrem de reduse ca numar. Aceasta realitate are cauzele ei, pe care le numesc aici ca fiind NEFERICITA, mai ales ca Melania Cincea se exprima printr-o constructie in care premizele sunt veridice, ca atare concluziile sunt CONSISTENTE. Ca persoana direct strict interesata in realizarea in Romania a unui sistem definitoriu specific autenticului Stat de Drept, recte Ordinea Constitutionala, am constatat de foarte mult timp ca, Justitia din Romania este definitoriu MEGA - NEGATIV afectata, tocmai din motivul existentei unor articole din Codul Civil, Codul Penal, si Codurile de Procedura aferente, care la randul lor, se gaseau in CRASSA CONTRADICTIE cu Constitutia Romana. In acest context am REALIZAT motivele, pe care le pot denumi precis “LEGALE”, deoarece acestea (motivele) sunt realmente prevazute in codurile Codurile Juridice, prin care s-au declansat si intretinut “slalomurile” – dupa imprejurari de dependent/obedienta in Hotararile judecatoresti, numite generic/cumulativ Jurisprudenta. Prin aceasta “LEGALITATE” s-a generat si intretinut ILEGALITATEA in Justitie, prin care s-a reusist – evident CU INTENTIE - inducerea sistemului, numit generic CORUPTIE INSTITUTIONALIZATA. Personal am ajuns la CONCLIZIA ca, acest sistem de CORUPTIE INSTITUTIONALIZATA existent in Romania, NU ar fi fost POSIBIL, fara sustinerea politica, la vremea respectiva, din partea lui Ion Iliescu recte Valeriu Stoica. Sunt absolut SIGUR ca, NU este posibil de gasit o persoana – evident de buna credinta – care sa dispuna de CONTRA – argumente. Ca atare, pentru mine personal, ca persoana FARA AFINITATI / OBLIGATII POLITICE si/sau implicatii /relatii cu caracter ANTI – legal, CCR devenise UNICA SPERANTA LOGICA, JURIDICA ! Asa se explica, DECE strict PERSONAL, am folosit – de mai multe ori - procedura numita “exceptia de neconstitutionalitate” a unor PRECISE articole din Codurile juridice mentionate. Ca atare, comform procedurii specifice, a trebuit sa sustin SINGUR exceptille, ridicate de mine, in fata CCR. DESII, tot conform procedurii juridice, exceptiile de neconstitutionalitate invocate de mine, au fost COTRAZISE de Parlement, Ministerul Justitiei, Guvern, totusi in TREI CAZURI, din cele invocate de mine, Judecatorii CCR mi-au ADMIS exceptiile de neconstitutionalitate ! In complexul de imprejurari, repet, din cadrul “exceptiilor de neconstitutionalitate” intiate de mine, am costatat situatii in care as fi avut voie, in intimitatea gandurilor mele, sa apreciez ca CCR se gaseste in anumite relatii de influenta politica. Asemenea situatii, strict juridic privit, NU pot fi demonstrate printr-o procedura legala in fata Instantei CCR ! Recent, si anume prin citirea Deciziilor CCR nr. 405, 586, 614 / 2016, am realizat anumite “metehne” juridice, as spune de substanta, unele dintre ele find sustinute, absolot legal, de insasi Judecatoarea Livia Doina Stanciu. Astfel, contextual si anume cu referire la articolul semnat de Melania Cincea, se constata un ACT CRITIC JURNALISTIC la adresa CCR, exprimat succint, de fapt in format CONCLUZIE, prin titlul ales. INSA, am constatat ca, spre regretul meu, autoarea NU se refera la cateva aspecte de substanta si anume: NU se spune strict concret ce anume a sustinut Avocatul Poporului Dl. Ciorbea, cu privire la motivarea NECONSTITUTIONALITATATII art. 2 din Legea 90/2001; NU s-a asteptat necesarea MOTIVARE a Deciziei CCR, cu referire la “ca inadmisibilă sesizarea Avocatului Poporului”, tocmai pentru a argumenta – strict juridic – criticile etalate in articol; NU se spune absolut NIMIC cu privire la realitatea incontestabila cu efecte juridice si anume ca, insasi responsabili din CCR, inca la începutul lunii martie, s-au referit la situatia privind Legea 90/2001, care le interzice condamnaţilor penal să fie membri ai Guvernului, este similara cu exceptia de neconstitutionalitate ridicată la Legea avocaturii, care la randul ei interzice avocaţilor condamnaţi penal sa profeseze, şi care a fost declarata CONSTITUTIONALA de CCR pe 4 aprilie a.c.
RăspundeVicentio B. - 05-09-2017
@ Marius Nicolescu. Stimate Domn, in opinia mea sunteti de buna – credinta. Din acest bun motiv, va sugerez sa acordati atentia cuvenita felului / modului de exprimare, dorit a fi indus, recte transmis in acelasi timp, jurnalistei (aici Malania Cincea) in cazul precedent Ramona Ursu, dar si cititorilor Rev. 22. CONCRET – formularea Dvs. (citat): “Articol de o acuratete fara cusur, ce face ca, unui ignorant ca mine sa i se ridice valul de pe tenebrele tot mai sumbre in care politicienii tot mai rafinati in nemernicii si furaciuni grosolane au ajuns sa-i injoseasca pe plebeii romani.” denota /etaleaza un lant, o reala avalansa de METEHNE si anume: 1. “Articol de o acuratete fara cusur...” - etaleaza o CRASA CONTRADICTIE in sine. Dupa cum ar trebui sa stiti termenul “acuratete” – substantiv femenin, se refera la “ exactitate, corectitudine, precizie, scrupulozitate. ( din italiana - accuratezza). La ceasta incontestabila definitie dvs. asociati precizarea “fara cusur” !. Cred ca ar trebui sa conoasteti faptul ca substantivul neutru “CUSUR”, provine din limba turca, care inseamna pes curt DEFECT. In limba romana termenul “CUSUR” se refera la “imperfecțiune, defect, meteahna, hiba, viciu”. CA ATARE cand va referiti – asa cum procedati - la “acuratete fara cusur”, etalati o CONTRADICTIE in sine, ca sa nu spun INEPTIE (adica – “ o vorbă prosteasca, stupida; prostie, stupiditate, absurditate. – (din franceza ineptie). 2. “ce face ca, unui ignorant ca mine … ” – etaleza o CRASA CONTRADICTIE cu precedenta afirmatie, deoarece, asa cum ar trebui sa stiti, termenul “ingnorant” – dupa caz adjectiv, substantiv fem/masculin – inseamna “o persoana inculta, fara cunoștințe elementare; neștiutor “ (din franceza ignorant.” 3. “…sa i se ridice valul de pe tenebrele tot mai sumbre.. “- etaleaza o CRASA CONTRADICTIE cu precedentele afirmatii dar si cu formularea in sine. Asa dupa cum ar trebui sa stiti termenul “tenebru” se refera la “întunecime profunda, bezna, intuneric; obscuritate. 2. (fig.) necunoastere, ignoranța”. (din franceza ténètres, lat. tenebrae), iar termenul “sumbru” este adjectivul cu referire la la “intunecat, posomorat, întunecos.” , (figurativ) “lipsit de veselie, inchis in sine; posomorat, trist, mahnit” si/sau “chinuit de ganduri, ingandurat. (din franceza somber). 4. “in care politicienii tot mai rafinati in nemernicii si furaciuni grosolane..” – denota /etaleaza o CRASA CONTRADICTIE cu precedentele afirmatii dar si cu formularea in sine. Cred/sper ca realizati condtradictiile ! 5. “au ajuns sa-i injoseasca pe plebeii romani” – etaleaza o CRASA CONTRADICTIE cu precedentele afirmatii dar si cu formularea in sine. DAR, in acelasi timp, denota si faptul ca Dvs. NU stiti ce insemna notiunea de “plebeu”, preluata din anchitatea romană, si se refera la “persoana asuprita, exploatata”; “om sarac, umil, de rând, lipsit de distincție, vulgar, grosolan.” – (din latina plebeius).
RăspundeMarius Nicolescu - 05-09-2017
Articol de o acuratete fara cusur, ce face ca, unui ignorant ca mine sa i se ridice valul de pe tenebrele tot mai sumbre in care politicienii tot mai rafinati in nemernicii si furaciuni grosolane au ajuns sa-i injoseasca pe plebeii romani. E un semnal de alarma serios pe care-l trageti, doamna Cincea. Cati vor trage invataminte din acest semnal? Cine stie. In orice caz rafinamentul tuturor (CCR, politicieni, avocat al poporului, institutii impotente ale statului roman) a atins apogeul. Si pute tot mai mult a societate socialista multilateral dezvoltata. Ba, mai rau decat atat. Caci educatia si bunul simt au inceput sa se retraga, in timp ce mitocania, bunul plac, maneaua si pescuitul de stiuci au devenit sporturi nationale. Nu stiu daca mai avem timpul necesar sa ne revenim. Atat timp cat institutiilor de forta ale statului le este frica sa ancheteze si sa aresteze politicieni de varf, ma tem ca frica din ultimele randuri ale articolului dumneavoastra va pune stapanire pe tara.
Răspunde