CCR ucide jurnalismul de investigație

Revista 22 a dus o bătălie de aproape șapte ani cu un caz flagrant de plagiat multiplu. Ramona Lile a fost, doisprezece ani, rector la Universitatea „Aurel Vlaicu” din Arad, instituție de stat, în ciuda dovezilor clare de plagiat și a sancțiunilor primite oficial de la autoritățile abilitate, consfințite apoi de mai multe instanțe. Investigațiile noastre s-au folosit în zecile de articole publicate și de declarațiile de avere și interese, care dezvăluiau una dintre mizele principale ale obstinației cu care plagiatoarea se agăța de scaun: banii. Declarațiile de avere, deși relativizate de la un an la altul, arătau că „rectorița” plagiatoare, fără merite academice, ducea acasă lunar câte 9-10.000 de euro, prin artificii care se practică în multe universități românești. Aceste dovezi au convins o parte din masa tăcută a instituției să nu o mai voteze. Dacă nu aveam la îndemână declarațiile de avere și de interese, poate nu am fi înțeles pe deplin cazul. Și, poate, anchetele noastre ar fi fost mai puțin convingătoare.

Curtea Constituțională a României (CCR) a tăiat accesul la declarațiile de avere dat în numele transparenței pentru jurnaliști, dar și pentru cetățeni. Cu alte cuvinte, a scurtat democrația în beneficiul demnitarilor sau șefilor plătiți de stat care au buzunarele largi. Cum? Printr-o decizie din 29 mai 2025, care anulează obligația demnitarilor şi funcţionarilor să-și facă publice declaraţiile de avere. CCR susținuse în 2014, tot printr-o hotărâre, că este obligatorie publicarea declaraţiilor de avere şi interese ale demnitarilor şi funcţionarilor publici, precum și ale rudelor acestora.  

Alex Nedea, cunoscut jurnalist de investigație din echipa Recorder, a postat pe blog și pe rețelele sociale o scrisoare deschisă adresată judecătorilor CCR, subliniind că instituția scoate în afara legii, fără drept de apel, jurnalismul de investigație.

„Nu vom mai putea verifica felul în care evoluează averea demnitarilor în anii în care ocupă funcții publice. În investigația Schema Nordis, de exemplu, nu ați mai fi aflat de bijuteriile și ceasurile de un milion de euro ale deputatei Laura Vicol și nici de cum averea ei a crescut considerabil exact în anii în care clienții erau păcăliți să plătească apartamente inexistente”, exemplifică Nedea efectele acestei aberante măsuri. Și adaugă alte cazuri descifrate la capitolul corupție: „împroprietărirea” bebelușului de câteva luni al primarului Iașiului, Mihai Chirică, cu un teren de 250.000 de euro, cazul preotului-consilier la Ministerul Dezvoltării care primea pe tavă contractele, afacerile dubioase ale primarului Negoiță cu propria familie etc.

Jurnalistul îndeamnă societatea civilă să adreseze președintelui nou ales, Nicușor Dan, o solicitare pe e-mailul procetatean@presidency.ro cu următorul conținut: „Vă solicit să cereți partidelor parlamentare, în cadrul consultărilor de la Cotroceni, să inițieze de urgență un proiect legislativ care să corecteze această decizie, reafirmând dreptul cetățenilor de a cunoaște averea completă a celor care ne conduc. Transparența nu este opțională într-o democrație. Vă rog să acționați în acest sens”.

Atât președintele, cât și Agenția Națională de Integritate (ANI) au reacționat la decizia CCR, considerând-o un regres nedorit în efortul de transparentizare. De altfel, președintele a promis că își va publica declarațiile de avere și de interese pe pagina președinției, dacă pe site-ul ANI nu vor putea fi publice. „Decizia CCR de astăzi poate conduce la anularea publicării declarațiilor de avere și de interese pe care Agenția le menține pe pagina sa de internet, în raport cu argumentația Curții Constituționale. Portalul ANI numără astăzi peste 12 milioane de declarații publicate”, a postat ANI. După anunțul CCR, peste zece milioane de accesări au blocat temporar portalul ANI, restabilit după o zi.

Deși motivația deciziei CCR încă nu este publică, totuși jurnaliștii au observat imensa contradicție dintre decizia din 2014 și cea din 2025. ANI, autoritatea în administrarea căreia se află declarațiile de avere și de interese, atrage atenția că decizia CCR poate impieta asupra relațiilor României cu Comisia Europeană, și chiar asupra aderării noastre la OCDE.