Eşec al democraţiei sau demobilizare a electoratului de dreapta?

Cu câteva luni înainte de alegeri, aflăm dintr-un sondaj IRES că românii sunt de­zamăgiţi şi sastisiţi de toate partidele, stări duse până la stadiul la care, mâine, ar fi dis­puşi să renunţe la de­mo­cra­ţie. Şi, deşi teoretic sunt des­chişi spre un partid nou, de fapt, sunt total ig­no­ranţi. Aşa că merg, şi la viitoarele alegeri, pe mâna unuia dintre partidele pe care s-au mobilizat cu su­tele de mii să-l alunge de la putere. Ceva pare că nu se leagă.

Cu patru luni înaintea alegerilor locale (ca­re nu se ştie încă dacă vor fi într-un tur – favorizând astfel PSD, care are cei mai mulţi primari şi preşedinţi de consilii ju­de­ţene în funcţie şi care, la o eventuală can­didatură, ar câştiga mai uşor decât un ac­tor politic nou – sau în două tururi), în ca­re confruntarea se va da practic între PSD şi PNL, IRES lansează un sondaj de opinie ale cărui idei principale buimăcesc.

Principala idee desprinsă din sondajul Par­tidele politice din România – percepţii şi re­prezentări este neîncrederea, ca do­mi­nantă atitudinală a românilor faţă de par­ti­de. Atât de scăzută, încât mai mult de ju­mă­tate ar prefera PCR în locul lor. La în­tre­barea Ce părere aveţi despre partidele din România?, aproximativ 75% au răs­puns că au o părere proastă și foarte proastă. Și, în timp ce 9 din 10 res­pon­denți afirmă că acestea ar trebui să le re­pre­zinte interesele, doar 6% sunt de pă­re­re că formațiunile politice actuale în­de­pli­nesc acest criteriu.

O idee care vine să o în­tă­reas­că pe prima e că „par­tidele sunt asociate, aproa­pe în exclusivitate, cu ter­meni negativi“. În­tre­bați fiind care e primul cuvânt care le vine în min­te când se gândesc la par­ti­de­le po­litice, cuvintele hoți, furt, escroc au fost indicate de către cei mai mulți dintre ei, adică de 12%, fiind urmate de co­rup­ție, mită, egoism, interes propriu, dez­gust, scârbă, dezastru.

O tușă groasă pe acest tablou în culori gri îl dă răspunsul la întrebarea – căreia nu îi găsești sensul aducerii în context – Cum credeți că a fost PCR în raport cu par­ti­dele actuale?. Mai mult de jumătate, 52% dintre respondenți, îl cataloghează ca fiind mai bun. Cu alte cuvinte, dacă mâine PCR ar fi pe lista electorală, majoritatea ro­mânilor ar fi dispuși să renunțe la par­tidele democratice în favoarea celui care a închis România într-un regim totalitar timp de aproape jumătate de veac. In­se­ra­rea într-un sondaj de opinie, în an elec­toral, a acestei teme este neinspirată. Sau s-a avut în vedere o tatonare a terenului pentru a vedea cum ar fi primită, în vii­tor, intrarea în scenă, în rol mesianic, a unui nou partid. Poate, de sorginte so­cialistă, populist, demagogic, întemeiat pe euroscepticism şi antiamericanism.

O altă idee a sondajului IRES este că 41% dintre respondenţi se declară dispuși să vo­teze un nou partid, dar 38% sunt con­vinși că partidele noi nu vor avea nicio șan­să în fața celor tradiționale. Iar când vine vorba să nominalizeze un partid nou, 77% nu știu să indice vreunul. Ceea ce în­seamnă că probabilitatea de a vota un ast­fel de partid scade spre zero.

Tot din sondajul IRES se desprinde faptul că, în ciuda acestei crize traversate de par­tidele veterane, PSD e în topul prefe­rin­ţe­lor. Acesta e văzut ca fiind cel mai bun par­­tid de către 30% dintre respondenți (ur­mat, la distanţă, de PNL, cu 17%, apoi de ALDE, MP, UDMR, PRM și UNPR, sub 5%) şi cel care reprezintă cel mai bine in­te­re­se­le cetăţenilor, de către 35% dintre cei ches­tionați (urmat fiind de PNL – 17%, apoi de ALDE, MP, UNPR şi UDMR, sub 5%).

O poziționare greu de înţeles, dacă luăm în calcul câteva aspecte: 1) Recentul val masiv de proteste inițiat pe rețelele de so­cializare, continuat în stradă – unde zeci de mii de oameni au cerut, în noiembrie 2015, înlăturarea guvernului social-de­mo­crat – și finalizat prin căderea Cabinetului Pon­ta. 2) Implicarea într-un şir de acţiuni premeditate ce au avut ca scop major fuga de justiţie, încălecarea acesteia şi pro­te­ja­rea marilor corupţi. 3) Probleme cu legea la vârful partidului. Punerea sub acuzare, pe­ntru fapte de corupție, a președintelui PSD, Victor Ponta, a liderului onorific, Ion Iliescu, pentru infracţiuni împotriva uma­nităţii. Condamnarea definitivă a se­cre­tarului general, Marian Neacșu, într-un dosar de corupție și condamnarea în pri­mă instanță a actualului președinte, Liviu Dragnea, pentru fraudă la referendumul din 2012. 4) Trimiterea în judecată și con­damnarea, pentru acte de corupție, a nu­me­roși președinți de consilii județene, pri­mari, parlamentari, miniştri.

Ce concluzie finală se poate trage din acest studiu al IRES, institutul înfiinţat de Va­sile Dâncu, fost membru PSD, actual mi­nistru al Dezvoltării şi Administraţiei? Fie că suntem pe punctul de a constata eşecul democraţiei – totuşi, la cum s-au mişcat lucrurile în ultimul an, atât pe re­ţe­lele de socializare, cât şi în stradă, nu s-ar spune. Fie că se speră ca unele informaţii din acest sondaj să influenţeze realitatea, prin demobilizarea electoratului de dreap­ta, aşteptându-se ca PSD să confirme la urne ceea ce se spune în sondaj. Şi să-şi impună cât mai mulţi primari, chiar și cu 30% sau mai puţin din voturi.