Famiglia penală PSD

Din cinci șefi de partid pe care PSD i-a avut de la înființare, patru au ori au avut probleme cu legea. Doi sunt puși sub acuzare, iar doi au fost condamnați deja definitiv. Partidul nu s-a dezis, însă, de niciunul dintre ei. Sfidând printr-un comportament de tip famiglia.

Melania Cincea 26.04.2016

De același autor

 

„Părerea colegilor a fost că o retragere a mea ar aduce deservicii partidului și o descurajare a membrilor de partid.“ Acesta a fost anunțul făcut de liderul PSD, Liviu Dragnea, la scurt timp după aflarea sentinței da­te de Înalta Curte de Ca­saţie şi Justiţie în Dosarul Re­ferendumul. Sentință care i-a adus o condamnare la doi ani de închisoare cu suspendare, pentru folosirea influenței sau a autorității de către o per­soa­nă care deține o funcție de conducere într-un partid, în scopul obținerii pentru sine sau pentru altul de foloase ne­cuvenite. Foloase nepatrimoniale, dar ne­cu­ve­nite, deci ilegale.

 

Ceea ce nu vor să recunoască nici Liviu Drag­nea, nici liderii PSD care-i susţin rămânerea în fruntea PSD este că acţiunea vizată în acest dosar a avut ca scop şi ca efect fraudarea re­ferendumului de suspendare a lui Traian Bă­sescu, inclusiv prin celebrul deja vot al mor­ţi­lor. Pe scurt, d-l Dragnea nu a fost con­dam­nat pentru simpla îndemnare la vot a po­pu­laţiei, cum clamează voci social-democrate, ci pentru modul în care s-a făcut acest lucru. Vorbim despre fraudarea votului – un act prin care democraţia a fost subminată, la fel, le­gi­ti­marea puterii în stat. Pentru că asta a făcut, în vara lui 2012, PSD sub umbrela USL. În iulie 2012, toate acţiunile derulate de USL, în doar câteva zile, cu o viteză ame­ţitoare, au trădat preme­di­ta­rea a ceea ce s-a vrut o lo­vitură de stat – ratată mi­li­metric, din fericire. De la în­cer­carea de înlăturare, în re­gim de urgenţă, a preşe­din­telui din funcţie la înlăturarea preşedinţilor celor două Ca­me­re ale Parlamentului, schim­ba­rea Avocatului Poporului – sin­gurul care putea ataca la CCR ordonanţele guvernamentale –, trecerea Mo­nitorului Oficial din subordinea Parla­men­tului în cea a Secretariatului General al Gu­ver­nului – pentru ca modificarea de legi să aibă drum lin – şi până la încercarea de îngrădire a prerogativelor CCR, pentru ca această ins­ti­tu­ţie să nu se mai poată pronunţa asupra de­ci­ziilor luate de Legislativ, indiferent despre ce aberaţii legislative sau contradicţii cu Cons­ti­tuţia era vorba.

 

Reacția de acum a PSD revoltă, dar nu sur­prinde. PSD nu s-a dezis de Liviu Dragnea nici după condamnarea în primă instanță, re­fu­zân­du-i autosuspendarea din partid şi mar­ti­ri­zân­du-l. Nu s-a dezis nici de Ion Iliescu, deşi nu­mele acestuia apare în contexte tulburi şi la Revoluţia din 1989, şi, mai apoi, la Mineriada din iunie 1990. Ba, mai mult, l-a susţinut şi la şefia partidului, şi la conducerea ţării. Nu s-a dezis de el nici după târzia inculpare în Do­sarul Mineriada, unde a fost pus sub acuzare pentru infracțiuni contra umanității. D-l Ilies­cu e tot preşedinte de onoare al PSD.

 

Nu s-a dezis nici de fostul șef al partidului, Adrian Năstase – un condamnat de drept co­mun pentru fapte de corupţie, fără aura de con­damnat politic, pe care vor unii să i-o aşe­ze. Ba mai mult, la congresul PSD din 2013, la scurt timp după eliberarea din penitenciar a acestuia, partidul l-a întâmpinat ca pe o fi­gu­ră mesianică. În timp ce din difuzoare răsu­na Oda bucuriei, sala se ridicase în picioare, apla­u­dându-l frenetic. Iar Liviu Dragnea, se­cre­tar general al partidului pe atunci, îi în­chi­nase un Laudatio, proclamându-l „un sim­bol“.

 

Nu s-a dezis nici de Victor Ponta, căruia îi fu­se­se dovedit un plagiat, ba mai mult, l-a pro­pulsat la vârful puterii executive, iar mai apoi a încercat să-l impună la preşedinţia ţării. Nu s-a dezis de el nici ulterior, după ce a fost in­culpat în Dosarul Turceni-Rovinari, trimis deja în judecată la Înalta Curte de Casație și Jus­ti­ție. Probabil, era tot în fruntea partidului, da­că nu era forțat să facă un pas înapoi după Co­lectiv.

 

Nu s-a dezis nici de secretarul general al PSD Ma­rian Neacșu – condamnat definitiv la în­chi­soare cu suspendare, pentru conflict de in­te­rese –, aflat tot la vârful partidului. Nu s-a de­zis nici de baronii penali, ci i-a desemnat ca reprezentanţi ai săi şi ai noştri, ai poporului, prin administraţie, prin parlament, prin gu­vern.

 

Din cinci șefi de partid pe care PSD i-a avut de la înființare, patru au sau au avut pro­ble­me cu legea. Doi sunt puși sub acuzare, iar doi au fost condamnați deja definitiv. Partidul nu s-a dezis de niciunul dintre ei. Sfidând prin­tr-un comportament de tip famiglia.

 

PSD e un partid al cărui electorat, la modul ge­neral vorbind, nu s-a arătat deranjat de ast­fel de fapte, ba a făcut din ele titlu de glorie şi şi-a urcat „eroii“ pe piedestal, părând că refuzul de a se delimita de penal stă în gena uno­ra dintre oamenii care conduc PSD şi care au decis soarta acestui partid. Aşa că ultima opţiune a PSD de a fi condus de un con­dam­nat nu numai că nu surprinde, dar nici nu anunţă schimbări majore în privinţa cotei de încredere a electoratului propriu.

 

Vor fi unii, probabil, care vor spune că e doar problema strictă a partidului, că e treaba PSD pe cine-şi alege reprezentanţi şi conducători şi dacă respectă sau nu criterii de integritate. Nu, nu e doar treaba partidului, pentru că par­ti­dul livrează oameni în funcţii de conducere în stat. Şi am văzut în ultimii ani ce a livrat PSD, cel mai mare partid din România: pre­mier, vicepremier, miniștri și parlamentari pe­nali. Deci, este şi treaba noastră, a celor con­duşi de astfel de oameni.

Opinii

RECOMANDAREA EDITORILOR

Bref

Media Culpa

Vis a Vis

Opinii

Redacția

Calea Victoriei 120, Sector 1, Bucuresti, Romania
Tel: +4021 3112208
Fax: +4021 3141776
Email: redactia@revista22.ro

Revista 22 este editata de
Grupul pentru Dialog Social

Abonamente ediția tipărită

Abonamente interne cu
expediere prin poștă

45 lei pe 3 luni
80 lei pe 6 luni
150 lei pe 1 an

Abonamente interne cu
ridicare de la redacție

36 lei pe 3 luni
62 lei pe 6 luni
115 lei pe 1 an

Abonare la newsletter

© 2022 Revista 22