De același autor
MAI pare să rămână, deci, captivul unor găşti politice, unele cu conexiuni în cercul de apropiaţi ai lui Adrian Năstase.
Violenţele îndreptate împotriva protestatarilor paşnici, la care s-a dedat Jandarmeria în 10 august 2018 – a cărei şefi o împinseseră în rolul de gardă pretoriană a fostului lider PSD Liviu Dragnea şi a camarilei sale politice – au aruncat instituţia la cel mai scăzut nivel de încredere publică şi în cea mai gravă criză de imagine. Criză care s-a repercutat şi asupra Ministerului de Interne. Cum a fost gestionată ieşirea din criză, care trebuia să vină de la instituţia superioară, adică de la MAI? Nu a fost. Ba, mai mult, a fost adâncită, prin luarea unor decizii care realmente au sfidat. După violenţele din 10 august, ministrul de atunci al Internelor, Carmen Dan, a dispus rocada între şeful Jandarmeriei, Sebastian Cucoş, şi adjunctul său, Cătălin Sindile, originar din Teleormanul ei şi al lui Liviu Dragnea. Iar în Interne a fost sacrificat un pion, Dan Chirică, secretar de stat în relaţia cu Prefecturile. Eşalonul întâi al MAI nu nu a fost dislocat, rămânând să secretizeze documente necesare în dosarul penal privind violenţele din 10 august, deschis de Parchetul General, reuşind astfel să blocheze o bună perioadă de timp ancheta. Situaţia aceasta a adâncit criza de imagine răsfrântă asupra MAI. Cine ar fi trebuit să o rezolve? Guvernul. Dar Viorica Dăncilă nu a cerut demisii în MAI, nu a recurs la demiteri, nu a luat atitudine față de secretizarea abuzivă de către a unor documente cerute de procurorii militari. Aşadar, toată lumea rămăsese pe poziţii şi, la unison, clama o tentativă de lovitură de stat. Scenariu invocat public de Liviu Dragnea, pentru a justifica violenţele Jandarmeriei, la care au subscris apoi, docil, vârful MAI şi al Jandarmeriei. A cărei conducere, pentru a valida acest scenariu, a sesizat, la o lună după evenimente, DIICOT; instituţie care, în iunie anul acesta, a cerut dosarul de la Parchetul General, fiind de presupus o reîncadrare juridică, pe linia infracţiunilor împotriva ordinii constituţionale, în care militarii vizaţi de ancheta procurorilor militari vor deveni victime.
După condamnarea lui Liviu Dragnea, în mai anul acesta, la prima remaniere guvernamentală, făcută în iulie, singurul ministru PSD anunţat a fi înlocuit a fost Carmen Dan. Adică, pupila fostului lider social-democrat. Fiind făcută cu o lună înainte de mitingul din 10 august, părea o mişcare de PR politic, o încercare din partea Vioricăi Dăncilă, premier şi prezidenţiabil, de calmare a spiritelor şi de recuperare din procentele pierdute de PSD, ajuns la cel mai mic scor electoral din istoria sa.
Cu cinci zile înainte de mitingul anunţat pentru 10 august, ministrul interimar al Internelor, Mihai Fifor – unul din cei 24 de semnatari ai scrisorii prin care lui Liviu Dragnea i se cerea, anul trecut demisia din fruntea PSD –, anunţă schimbarea şefului Jandarmeriei Române, colonelului Cătălin Sindile, cu generalul de brigadă Constantin Florea, de la Jandarmeria Dolj, judeţ din care provine Mihai Fifor. Ca măsură pentru „creşterea nivelului de siguranţă a cetăţeanului, pe de-o parte, şi creşterea nivelului de încredere în Ministerul de Interne şi instituţiile din subordine”. Demiterea lui Sindile echivalează însă cu extragerea încă unui pion al lui Liviu Dragnea din cercul de putere de la vârful statului.
Ambele decizii, şi a Viorică Dăncilă şi a lui Mihai Fifor – desemnat de ea să preia interimar conducerea MAI, pe fondul unei alte grave crize de imagine răsfrântă asupra Internelor, în urma tragediei de la Caracal –, par să aibă în vedere mai degrabă înlocuirea camarilei fostului lider PSD cu oameni apropiaţi noii puteri.
MAI pare să rămână, deci, captivul unor găşti politice, unele cu conexiuni în cercul de apropiaţi ai lui Adrian Năstase, al cărui fiu, Mihnea Năstase, în vârstă de 26 de ani, a fost numit recent consilier onorific pentru parteneriate strategice al vicepremierului Mihai Fifor. Astfel, după ce s-au debarasat de Cătălin Sindile, următoarea mişcare a fost să-l reactiveze pe chestorul Pelmuş Pandelea, apropiat al generalului Toma Zaharia, fost număr doi în Interne în Guvernul Năstase, să-l aducă din pensie şi să-l numească secretar general în MAI. Ca o paranteză, numele lui Toma Zaharia, numit şi „generalul Heroină”, a fost legat în presa de la sfârşitul anilor 90 de aşa-numitul dosar „Sintofarm”, care scria că Brigada de Combatere a Crimei Organizate intrase pe firul unei tranzacţii transnaţionale cu anhidridă acetică (precursor pentru heroină), reţea în care apărea şi numele soţiei generalului, la vremea respectivă director la Sintofarm SA. La finalul anului 2000 se instala Guvernul Năstase, iar Toma Zaharia ajungea numărul doi în MAI. La scurt timp, de ancheta de la BCCO nu s-a mai auzit nimic.
Deci, în loc de reformă, o schimbare de gaşcă politică. Şi asta, la nivelul unuia dintre cele mai importante ministere – instituţie-pilon în sistemul de securitate naţională –, vulnerabilizat de o criză majoră în care a fost aruncat de politicieni incompetenţi sau/şi veroşi.
Melania Cincea
