Despre alegeri, alesi si libertatea de a alege

O stire a agentiei Mediafax, datata 26 decembrie 2003, ne aduce la cunostiinta ca, in ciuda eforturilor depuse de catre Ministerul de Externe al Israelului, omul de afaceri Eyal Arad, specializat in campanii electorale, refuza sa-si intrerupa contactul cu Partidul Romania Mare si presedintele acestuia, Corneliu Vadim Tudor. Se intrevede, dupa cat se pare, preluarea de catre agentia Arad Communications, condusa de catre domnul Arad, a campaniei electorale a PRM-ului si a campaniei prezidentiale a liderului acestuia. Stirea se bazeaza pe o relatare a cotidianului israelian Ha'aretz, editia engleza, afisata pe Internet in aceeasi zi. Am verificat acuratetea relatarii agentiei romanesti de stiri. Paza buna n-a facut primejdia rea sa treaca catusi de putin. Stirea este cat se poate de exacta, mai bine zis, cat poate fi de exact cotidianul israelian, cunoscut (in ciuda celor sustinute cateva luni in urma de catre presedintele Ion Iliescu) ca fiind unul de inalta tinuta jurnalistica. Intre timp, iata-l pe domnul Arad descins la Bran, unde, potrivit unei relatari din cotidianul Ziua, la data de 7 ianuarie poarta deja tratative cu Vadim intr-o vila a acstuia. Stia el ce stia, Bram Stocker, atunci cand il "domicilia" pe Dracula in castelul de mica localitate din Brasov.

Domnul Eyal Arad nu s-a lasat, deci, convins nici macar de propriul Minister de Externe, intruchipat, potrivit relatarii Mediafax, de catre adjunctul directorului-general, domnul David Peleg. Acesta din urma i-ar fi pus in vedere ceea ce era la mintea oricarui cocos de pe plaiuri mioritice: CVT are o lunga istorie antisemita si, facand uz de serviciile companiei israeliene, PRM-ul incearca sa obtina o legitimizare care trebuie sa-i fie neaparat tagaduita. Acest partid si Conducatorul sau (majuscula imi apartine), ar fi afirmat domnul Peled in urechile domnului Arad, "trebuie sa fie boicotat." Domnul Eyal nu a aflat nimic nou de la domnul Peled. Inca din prima zi in care contactul a fost dezvaluit de catre insusi CVT, au inceput sa curga catre d-l Arad scrisori de protest din Romania, din Israel si din alte tari. Prima scrisoare era semnata de catre Marco Maximillian Katz, director al Centrului pentru Monitorizarea si Combaterea Antisemitismului in Romania, organizatie neguvernamentala afiliata la Liga Anti-Defaimare. Au urmat altele, inclusiv o scrisoare din partea directorului general al Federatiei Comunitatilor Evreiesti din Romania, domnul Alex Sivan. In Israel, ministrul Internelor, Avraham Poraz, si deputata laburista Colette Avital (ambii originari din Romania) au protestat si ei public fata de intentiile domnului Arad, asa cum au facut-o si institutul memorial Yad Va'Shem, precum si cativa fruntasi ai evreilor de origine romana. A facut-o si subsemnatul intr-un mesaj electronic intermediat de dr. Leon Volovici, ambii punandu-i domnului Arad la dispozitie documentele necesare atestarii antisemitismului lui CVT.

La ultimul mesaj astept inca raspunsul care va veni, poate, dupa ce d-l Arad si amicii sai vor fi citit cele peste o mie de pagini cu care am fost nevoit sa-l onorez pe CVT in decursul anilor, unele datand mult inainte de 1989. Dar cum o asemenea lectura ia ceva timp, poate voi primi un raspuns in anul 2005. Intre timp, la Bran (sau la Butimanu) se duc tratative. Pericolul este real. Domnul Arad este un profesionist. Si inca unul care s-a specializat in schimbarea imaginii ultranationalistilor. Dupa propriile afirmatii facute la Bucuresti, in cursul recentei sale vizite, de catre fostul premier si actualul ministru al Finantelor, Benjamin Netaniahu, d-l Arad a lucrat mai intai pentru domnia sa, apoi a sarit in barca rivalului sau, in partidul Likud, domnul Ariel Sharon, pe care l-a si "transformat" intr-un politician "rezonabil" si perfect "eligibil". E adevarat ca a facut-o cu ajutorul lui Yasser Arafat et. Co, pe care nici macar nu a trebuit sa-i plateasca pentru serviciile prestate in favoarea clientului sau. Ce ziduri va construi CVT o data ales presedinte nu stiu, dar cu siguranta vor fi tot ce-au fost in trecut zidurile puscariilor romanesti, si...mult mai mult decat atat.

As dori sa am seninatatea prietenului Radu Cosasu (vezi Dilema, nr. 556, 28 noiembrie-4 decembrie 2003) in fata subitei declaratii de filosemitism adresata fostilor "jidaniti." De talent nu mai vorbesc. Cu iertarea, insa, se ocupa Paul Ricoeur, nu subsemnatul. "Filosemitul" CVT este, se vede clar, un produs de fabricatie externa, "made in Israel." Desigur, libertatea de a alege in acea tara este strict respectata. Dar nu cunosc nici o profetie biblica care sa afirme ca poporul ales va alege intotdeauna nu numai liber, dar si bine. Ce se va intampla daca domnul Arad isi va vinde marfa cu acelasi profesionalism cu care a facut-o in Israel? Presupun ca viitorii clienti ai domniei sale vor fi Jean-Marie Le Pen si Joerg Haider. La urma urmelor, libertatea de a alege se extinde si asupra dreptului de a-ti alege clientii. Domnul Arad o spune foarte clar: "Sunt un entrepreneur particular si voi actiona asa cum gasesc de cuviinta", a raspuns domnia sa la avertismentele primite din partea Ministerului de Externe israelian. Acum sta de vorba cu "justitiarul" de Bran (sau de Butimanu), invatadu-l cum sa-si ascunda tepii. Nici un manual de stiinte politice nu afirma ca democratia (dreptul de a alege) si comertul liber (dreptul de a-ti alege clientii) sunt sinonime. Dar mai exista, intr-o democratie de piata libera, si dreptul cumparatorului. Cumparatori din toate tarile, uniti-va!

Praga, 7 ianuarie 2004