De același autor
Identitatea politica a partidelor incepe tot mai mult sa fie discutabila, mai ales acum, cand se apropie campania electorala menita sa redeseneze scena politica a tarii. Partidele incep sa-si repozitioneze miscarile, gravitand in jurul unor viitoare aliante care sa duca la polul puterii, neacceptand infrangerea sub nicio forma. Se fac aliante fara sa se tina seama de doctrine. Se practica aliante intre partide ale caror doctrine sunt ireconciliabile. Liberalii, in goana furibunda dupa voturi, s-au infratit cu social-democratii lui Geoana. Doctrina liberala are tot mai mult o insertie sociala. Se fac promisiuni conjuncturale fata de categoriile cele mai defavorizate, cum ar fi pensionarii, somerii, salariatii cu venituri mici, fara sa se tina seama ca bugetul nu mai suporta asemenea pomeni electorale fara acoperire. Guvernul, in frunte cu premierul Tariceanu, vrea sa-si incheie mandatul la termen, cu toate ca are o sustinere oficiala in parlament de 20%. Este, in schimb, sustinut subteran de PSD, caruia ii este teama de o apropiata campanie electorala, stand prost in sondaje.
PNL si PSD si-au dat mana pe fundalul unei uri antiprezidentiale ce atinge cota visceralului. Aici, doctrinele sunt inlocuite cu interesele de grup. Puterea a devenit o marota, mai ales acum, cand am intrat in Uniunea Europeana, ale carei fonduri se asteapta accesate de cei ajunsi la putere. Se fac tot felul de calcule matematice. Este greu de crezut ca partidul lui Tariceanu sa mai capteze atatea voturi, pentru ca astfel, impreuna cu PSD, sa alcatuiasca o majoritate guvernamentala la viitoarele alegeri.
Se cauta, prin toate mijloacele, sa se izoleze PD-L, perceput ca partidul lui Basescu, sa treaca in opozitie, neavand cu cine sa faca aliante. Naivitatea celor doua partide, ca isi vor spori zestrea electorala adunand in jurul lor cateva partide minuscule, de buzunar, nu tine seama de optiunile reale ale electoratului, care nu se mai pozitioneaza la comanda celor obsedati de putere. Electoratul s-a maturizat. Incepe sa stie sa aleaga si nu mai vrea sa se lase manipulat si mintit de oameni care promit marea cu sarea, fara ca, in realitate, sa faca nimic pentru cei pe care ii reprezinta.
O situatie aparte o are PD-L, partidul lui Boc si Stolojan. Procentele bune pe care le are in fata electoratului se datoreaza, in mare masura, presedintelui Traian Basescu. Perceput ca un partid prezidential, as spune ca scorul sau electoral va depinde, in mare masura, de implicarea presedintelui Basescu in transmiterea mesajului electoral, chiar in mod indirect, tinand seama de echidistanta politica pe care trebuie sa o aiba presedintele in relatia sa cu partidele.
PD-L transpare in fata alegatorilor ca un partid alungat de la guvernare de liberali, neputandu-si onora promisiunile electorale cu care a castigat alegerile in Alianta DA, nevoit sa treaca in opozitie, cu gandul de a reveni la guvernare, hotarat sa-si continue programul politic cu care a castigat alegerile. Cu un scor electoral de aproape 40%, procent extrem de greu de atins prin redistribuire, PD-L ar putea guverna singur sau in alianta cu o formatiune politica credibila.
Pentru accederea la putere, fortele politice duc o lupta la baioneta. Aici nu mai e vorba de doctrina, identitate ideologica sau politica. Doctrinele sunt in deriva, aneantizate de pofta nesabuita pentru tortul puterii care sa duca la imbogatiri rapide si halucinante ale celor care fac din politica un mod de trai in confort, abundenta, in dauna celor care, prin vot, i-au trimis in parlament sau in organele locale ca sa-i reprezinte. Noi, alegatorii, suntem curtati de alesi o data la patru ani. In rest, suntem sfatuiti sa facem "ciocul mic" si jocuri de coloana in fata celor mari. Vai de noi!
