De același autor
Europa christiana a așezat misiunea intelectualului public deasupra intereselor oricărei minorități despotice, dar și dincolo de consensul leneș al majorităților ad-hoc. Într-o scriere destinată tinerilor atenieni, Vasile din Cezareea (sec. IV) compara lucrarea unui pedagog și cărturar cu acțiunea harnică a albinei. Încercând să educe sufletele celor tineri, omul literelor din Antichitatea târzie încearca să recolteze nectarul din florile creației. Marele capadocian recomanda selectivitatea ca discernământ aplicat. Alți mari dascăli ai lumii antice, precum Augustin din Hippona și Maxim Mărturisitorul, au vorbit bucății de lut a umanității despre făgăduințele Cerului. În acest fel, Europa christiana și-a educat cetățenii să nu confunde parfumul paradisului cu duhorile unei banale taverne. Cu excepția unor excese teocratice, între împărăția Cezarului și cetatea lui Dumnezeu s-a păstrat distanță.
Grădina Revelației și bucatele Revoluției
În modernitate, însă, o mână de filozofi au ajuns să certe văzduhul în numele vredniciei unui bulgăre de humă. Dorința de-a coborî Raiul pe pământ a produs sminteli dureroase. Să ne gândim, bunăoară, la Jean-Jacques Rousseau. Tată a cinci copii abandonați prin orfelinate, gânditorul francez a vrut să confere omului de pe stradă un statut angelic. Deși suntem o plăsmuire din carne, revoltă și sânge, ne-am trezit încoronați peste noapte cu titluri de heruvimi și serafimi.
După războaiele religioase ale Occidentului a urmat lupta de clasă pregătită după un manual ideologic. Populismul n-a așteptat prea mult revolta mulțimilor. Orice plebeu decăzut s-a trezit flatat pentru merite imaginare. Persoana umană și-a pierdut demnitatea intrinsecă. Individul a ajuns să fie tratat la pachet, în funcție de rolul social pe care-l joacă. Surprinse într-un moment paroxistic, gloatele îmbătate de ură s-au lăsat devorate de pofta criminală. A fost suficient să li se ofere capul unui rege („țapul ispășitor“), pentru ca liniștea să revină, vremelnic, la marginea cetății. Dintr-o dată, bucătăria intelectualului european a împrumutat instrumentele măcelăriei.
Toxiinfecția modernității
Așa s-a născut ciorba politică a „voinței generale“, îmbrățișată de avocații Revoluției franceze. Cei care au gustat-o cu nesaț s-au transformat din intelectuali dilematici în politruci ai unor facțiuni ucigașe. Hrăniți cu „ideea generală“ a egalității, Maximillien Robespierre și Saint-Juste au justificat, între toamna lui 1793 și vara lui 1794, uzul demonic al ghilotinei împotriva cetățenilor care-și iubeau libertatea, familia, credința și proprietatea.
Urmașii lui Rousseau au pedepsit cu moartea geniul științific al chimistului Lavoisier, ca și orice alt purtător al nădragilor de aristocrat, al mantiei de preot reacționar sau al pălăriei de jurnalist dizident. Hoardele barbare au năvălit în centrul Parisului pentru a ucide misterul persoanei – creatura unică și irepetabilă, fără de care întreaga umanitate este mai săracă. Pe scurt: intelectualii Revoluției au otrăvit grădina Revelației, dând naștere unui precedent istoric pentru toxiinfecțiile generalizate ale modernității.
Câteva decenii mai târziu, Revoluția bolșevică a lui Lenin și Revoluția național-socialistă a lui Hitler au demonstrat uriașa capacitatea de autoînșelare a cărturarilor din țările civilizate. Dacă profesorul universitar din Germania anului 1933 se numea Martin Heidegger, el putea justifica metafizica lui „Heil Hitler“. Dacă dascălul studențimii pariziene semna Jean-Paul Sartre, le chef putea explica relația secretă dintre caviarul stângii franceze și vodka exportată de Kremlin. Atât Heidegger, cât și Sartre vorbeau în chip înfricoșător în numele ideii (unul invocând supremația rasială a Germaniei, iar altul afirmând dictatura proletariatului).
Anticorpii națiunilor libere
Am rememorat aceste întâmplări sumbre pentru a sublinia importanța grădinilor care alimentează mesele oricărei bodegi. Există modalități prin care corpul politic își poate genera propriii anticorpi împotriva toxinelor din afară? Categoric, da. Tradiția anglo-saxonă susține că solul grădinilor e mai sănătos atunci când există o alternanță a culturilor agricole. Altfel spus, monopolul ideii amenință calitatea hranei materiale și spirituale. Corpul se întărește numai prin diversificare.
De la Areopagitica lui John Milton până la eseul Despre libertate semnat de J.S. Mill, nenumărați scriitori britanici au lăudat discernământul natural al omului chemat să aleagă între ciupercile otrăvitoare și bureții comestibili. O face singur? Niciodată. Precum o busolă în mâinile unui pribeag rătăcit, tradiția ne învață să alegem cele mai bune merinde. Ce oferă apartenența la o comunitate? Transferul de cunoaștere tacită, om cu om și minut cu minut. Gânditorii conservatori de anvergura unui Edmund Burke sau Russell Kirk au subliniat, așadar, imposibila singurătate a cetățeanului european în fața noutății. Depistăm mai ușor Nordul atunci când, năpădiți cu oferte stranii, ne folosim de experiența înaintașilor și refuzăm, astfel, vraja utopiei.
Ce a mai scos la iveală modernitatea politică? Caracterul strâmt al arenei cetății, în raport cu numărul mare de pretendenți. Când instituțiile statului laic au ajuns să prevaleze în raport cu partidele ecleziastice, la orizontul vieții publice a apărut contrapartida inițiativelor private (de la marile corporații și trusturile de presă până la structurile asociative ale societății civile). Chiar și așa, reprezentanții statului au jucat un rol dominant pe piața ideilor. Parlamentul a stabilit valorile în care ne creștem pruncii, iar guvernul ne-a livrat lista educatorilor. Autoritățile locale au ales lista consumației pentru divertisment, iar comitetele de cenzură a opiniei libere s-au implicat în eliminarea opiniilor contrare „consensului național“. Televiziunea a preselectat, decenii la rândul, știrile folositoare pentru marele public. Universitățile și academiile au fixat canonul în materie de știință sau artă. Pe scurt, bucătarii statului secular au făcut abuz de poziție dominantă.
Uneori, consumatorii s-au trezit, în materie de partide, cu un meniu unic — același la prânz, dimineața și seara. Cu ce efecte? Indigestia și constipația au devenit fenomene curente printre alegători.
Rețeta cu usturoi
Acum ne putem întreba: oare ce relație deține un master-chef cu noțiunea sacră de libertate, mai ales atunci când viața lui întreagă depinde de arbitrariul deciziilor politice ale unei instituții publice? Va mai prețui oare „adevărul și numai adevărul“ intelectualul dependent de o resursă bugetară a statului? Ce este oare goana după sinecuri, privilegii sau funcții, dacă nu o abdicare de la misiunea omului liber?
Criteriile după care noi judecăm evenimentele vieții politice sunt inspirate de niște principii statornice. Convingerile adânci diferă de opinia conjuncturală. Când afirmi că nutriția sănătoasă presupune un amestec echilibrat de proteine, carbohidrați complecși și grăsimi, atunci te situezi în zona principiilor. Când alegi proteina vegetală în defavoarea proteinei animale, atunci te plasezi în sfera gustului. În același fel, separația puterilor precede, ca relevanță și greutate, chestiunea subvențiilor guvernamentale pentru floarea-soarelui sau rapiță. Intelectualul există pentru a insufla discernământul și pentru a lămuri distincțiile între gen și specie, între esență și accident. Făcând aceasta, el se plasează la nivelul principiilor și devine, în cuvintele lui Raymond Aron, un mare „educator public“1.
Vorbind despre tensiunea dintre așezarea strategică și poziționarea tactică a intelectualului în cetate, Andrei Pleșu a propus cândva o altă metaforă culinară. Ieșind îmbogățit din cuhnia străvechilor culturi, cărturarul joacă pentru corpul politic al națiunii rolul terapeutic al usturoiului. Atunci când depistează o fiziologie febrilă, intelectualul reglează temperatura și reduce palpitul. Dacă organismul comunitar e blazat și adormit, mintea veghetoare va suna deșteptarea.
În ambele variante, buna reactivitate definește esența participării la viața agorei. Precum un master-chef într-o bucătărie, măiestria unui intelectual se comunică printr-o stare de prezență „într-o samă de cuvinte“. //
Nota
1. Urmez aici argumentul formulat de Daniel Mahoney, Raymond Aron’s Model of Democratic Conservatism, Society, vol. 46, no. 1 (online version, 25.10.2008, print: February 2009).
![articles[0].title](https://revista22.ro/storage/storage/media/2019/07/Ursula von der Leyen.jpg)
![articles[0].title](https://revista22.ro/storage/storage/media/2025/01/Trump.jfif)
Comentarii 16
Liviu din Timisoara - 05-26-2016
Fara indoiala , domnul Neamtu este unul dintre foarte putinii cuvantatori ai agorei care chiar are studii extrem de serioase.Asta nu i se poate reprosa. Ori noi ducem lipsa de genul asta; poate fi platit din bani publici, alaturi de un ministru sau la Presidentie. In ceea ce priveste tiganii din Timisoara - si termenul nu are deloc un sens peiorativ, cu sau fara precizarile domnului Badea ( contraexemplul vis a vis de Neamtu )- casele au fost manarite, parte cumparare drepturi litigioase, parte cu documente manarite pe la institutii prin strainatate, Germania , Franta ... fiindca TOTI tiganii care au intrat in posesia lor au acolo resedinte. Sa-i fie rusine statului roman, fiscului si altora cumparati, care au inchis ochii....Ca sa nu mai vorbim ca este posibil ca tiganii isi primesc rasplata pentru servicii anterioare aduse oficialitatilor, cand era nevoie de retele de informatii in strainatate ... Sa fie foarte clar, tot fostul aparat de securitate si partid nu s-a evaporat dupa 1990: au intrat in cele mai banoase tunuri date tarii, au pus mana pe tot ce se putea si au incercat sa supuna in totalitate institutii de forta actuale. Dar, se pare ca astea sunt legile implacabile ale societatii. Iata de ce, spre exemplu, ar fi fost nevoie de o figura noua, capabil de lupta, precum este Marian Munteanu, iata de ce a fost nevoie de Basescu, unul care stia cam ce se invarte,chiar fara sa fie un imaculat ...nu unul precum Emil Constantinescu, pe care l-au papat cu pene cu tot.
RăspundeVicentio B. - 05-25-2016
DACA cel la care va referiti NU a stiut EL INSUSI sa se descurce minimal rezonabil in procedura juridica initiata la ICCJ in privinta PLAGIAT PONTA , adica a dovedit o reala INEPTIE, cum poate EL "sa joace in "foarte important rol de consilier pe probleme sociale" ? Consilier la CINE ? CINE il alege/propune ? CINE il plateste ? Chiar asa Liviu von Timisoara ? Sau il vreti consilier la o anumita Asociatie, care se confrunta cu problema la care ati facut repetate referiri : ocuparea centrului din Timisoara de catre cei, numiti permanent de "nestapanitul " Mircea Badea - tigani ?
RăspundeViorel - 05-25-2016
Bun articol. Daca s-ar ocupa numai de scris si nu de politica ar avea mai mult succes .
RăspundeLiviu din Timisoara - 05-25-2016
Puteti juca in politica un foarte important rol de consilier pe probleme sociale, cu elaboararea unor strategii de durata. Cei care gasesc mai usor drumul spre oamenii strazii au nevoie de sfetnici profesionisti.Politicienii trebuie sa fie personaje de interfata intre omul simplu si absolventul de Oxford. In spatele presedintelui SUA, de exemplu, sta un corp de experti in adevaratul sens al cuvantului. Iar noua ne lipsesc acestia ; de aici si atatia veleitari in politica. ( Un profesionist nu ar sustine un habarnist, cu toata charisma lui, cu toate sloganurile lui.) Henry Kissinger, spre exemplu, este de neuitat ... omul care a condus de fapt SUA ani de zile.
RăspundeVicentio B. - 05-23-2016
CINEVA din Romania / Bucuresti, dupa ce a constatat conturul zidit al camerei cu zabrele la fereastra, vrea neaparat sa devina Primar de sector. Bipedul a observat ca "merge". Asa se explica deviza acestuia: "in Romania NU coruptia, existenta peste tot in lume, ci PROSTIA UCIDE!.". Personal NU am auzit/vazut ca ALTCINEVA, spre exemplu actualul "N C Paulescu", adica ex- IULIU M." sa-l contrazica, desi Tara este plina de "vanatori" / "lunetisti" de profesie, preocupati intens de ce spun unii si altii. Asa se explica, printre altele, de ce Romania are PIB/cap de locuitor si cheltuielile sociale/cap de locuitor cu un nivel "ridicat", adica penultimul loc din cadrul UE. Admiratia pentru aceasta "performanta" este constanta. Astfel se explica si ineptia "Sunt vrajit, deja m-a luat o ameteala la lingurica si nimica misca.", formulata de UNII care tot bajbaie chiar si prin "plantatiile cu trestie de zahar " si tot repeta si repeta "esti de zahar si alta nu, parol ! ".Daca acesta este intrebat, spre exempul, cam ce cantitate de sange are in corp, va raspunde : "nu stiu sunt o LIPITOARE !" (GMT 16:12, 23.05.2016)
RăspundeVicentio B. - 05-22-2016
"SUSPICIÚNE, suspiciuni, s. f. Lipsă de încredere în cineva, îndoială în ceea ce privește corectitudinea, legalitatea faptelor sau onestitatea intențiilor cuiva; bănuială, neîncredere. [Pr.: -ci-u-] – Din fr. suspicion, lat. suspicio, -onis." . Daca aceasta definitie DEX este confirmata in forma facuta mai sus, insotita de promisiunea precisa "voi reveni" (cu CE ?), este exact ceea ce au nevoie UNII , mai ales inainte de alegeri: SINCERITATE ! (GMT 19:46, 22.05.2016)
RăspundeMihail Neamtu - 05-20-2016
Multumesc pentru comentarii. Confirm suspiciunea unora care văd în părăsirea agorei politice un prilej pentru revenirea la o mai veche pasiune: scrisul. Voi reveni!
RăspundeN C Paulescu - 05-20-2016
Domne Vicentio B, onorabile monser, am vazut ca un misel v-a ofensat cum ca aberati postari, pardon de expresiune, incoerente. In opiniunea mea avem aici un TRIPLU atac la SFANTA CONSTITUTIUNE DACO-EUROPEANA, la limbajul decentissim si la ADEVAR. Redau propoziunea CHEIE a dizertatiunii Matale, iacata na aicea: "EU am dorit insa sa-mi imi arata deschis diponibilitatea de al ajuta efectiv/eficient, iar EL nu a reactionat." Ce pot pentru ca sa mai zic? Conciziune, PRECIZIUNE gramaticala, decenta si INTELIGENTA solida. Sunt vrajit, deja m-a luat o ameteala la lingurica si nimica misca. Domne Vicentio B, sigur nu esti un personagiu fictiv monser? In orisice caz, esti de zahar si alta nu, parol! Tchussi si boa noite! (Rio de Janeiru orele 21:21 GMT trecute fix)
RăspundeVicentio B. - 05-20-2016
Stimate Domnule Neamtu, cel fel "anticorpi " dispuneti Dvs., daca afirmati "Total 6 comments." , desi in realitate detineti 9 (noua) comentarii ? (GMT 21:40, 19.05.2016)
RăspundeVicentio B. - 05-19-2016
Drept la reaplica @ "Timpanul zgariat" - INEPTIE "Made in Romania", ca sa nu spun RIDICOL/TIMPENIE ! Explicatia este verificabila, loiala adevarului si limbajului decent: 1. Timpanul nu poate fi "zgariat" decat in eventualitatea unor DECIBELI, daca stiti ce inseamna notiunea, care depasesc suportabilitatile oragnului din sistemul auditiv la care va referiti. Verbul in sine “a zgaria “ care poate fi tranzitiv, reflexiv este definitoriu in sensul de rana superficială pe piele cu unghiile, ghearele sau cu un obiect ascutit. Desigur poate fi folosit in sens figurativ , a produce o senzație auditiva neplăcută, a impresiona in mod neplacut gustul, mirosul; a ustura. Deci, categoric NU prin citirea unui text ! Este greu de presupus ca “timpanul zgariat” ar fi urmarea folosirii scobitoarei sau unghiilor pentru curatarea urechilor. 2. Comentariul meu se refera PRECIS la o problema de interes realmente National si anume PLAGIAT – PONTA, pe care Mihail Neamtu, spre regretful meu declarat – EXPLICIT – pe aceasta pagina, NU reusit sa le rezolve, asa cum credea, sau asa cum a fost "sfatuit" sa creada !. EU am dorit insa sa-mi imi arata deschis diponibilitatea de al ajuta efectiv/eficient, iar EL nu a reactionat. Mai precis a tacut, ceea ce, este extrem de BIZAR ! Acest aspect de substanta MORAL, a fost omis, ceea ce dovedeste ca Dvs. , aveati deja NU numai "timpanul zgariat" ! 3. PLAGIATUL, NU numai legat de numele Ponta, este, repet, realmente o PLAGA NATIONALA in Romania, de care Dvs., “timpan zgariat” se pare ca NU ati auzit, cee ace se poate interpreta ca acest simt functioneaza aleatoriu, sau eventual probema PLAGIT, NU va intereseaza, ceea ce poate fi privit cel putin drept LASITATE !. 4. Din comentraiul meu anterior NU rezulta ca Mihail Neamtu este / ar fi impiedicat de mine in alegerea temelor si/sau in formularea continutul articolelor dorite de el. Din contra, obiceiul CASEI este de a invita la comentariul iar cel transmis de mine este 100% fidel adevarului si limbajului decent. 5. Faptul ca, desi va declarati cu "timpanul zagariat", afirmand "aberati postari incoerente sub fiecare articol prestigioasa publicatie", induce intrebarile logice: a. DE CE ati comentat aici - intentionat - cu alta "carte de vizita", ? b. DE CE nu va referiti precis la locul, data, observat de Dvs, ca fiind "aberati postari incoerente" si in ce constau acestea ? c. DE CE nu ati facut aceasta la timp si in mod civilizat? 6. Se poate deci concluziona : lipsa de buna credinta, adica reaua - credinta intentionata, improvizatia specifica IMPOSTORILOR ! Asa se explica cum Plagiatul, Infectiile Intraspitalicesti, Probleme TVR, Opera, etc., etc. in aces sens, sunt PROBLEME NATIONALE, generate de Coruptia Institutionalizata tocmai din motivul existentei IPOCRIZIEI, FATARNICIEI, CINISMULUI, MITOCANIEI, IMPOSTURII, toate aflate in sistemul MML ( Manus Manum Lavat), sistem agreat vizibil de Dvs. tocmai deficentei "auditive" declarate de Dvs., dar evident, din argumentele stabile prezentate mai sus, NU de mine! 7. Recomandare: protejati-va ochii, adica NU va uitati prea des, numai elogios, in oglinda, tocmai pentru a vedea pe unde si/sau pe ce urme calcati ! Altfel, riscati sa va pierdeti si acest "SIMT" dar si "bunul simt", pe care deja il "aveti", merita auto- ingijirea ! Faptul evident, in sensul ca ati dorit sa va faceti intrarea pe aceasta pagina folosind intentionat notiunea “prestigioasa”, dovedeste ca “simtul lingusesli” NU va lipseste ! (GMT 19.31, 19.05.2016)
RăspundeTimpanul zgariat - 05-19-2016
Dl Neamtu este LIBER sa isi aleaga subiectele articolelor. Tot asa cum din pacate si Dvs sunteti LIBER sa aberati postari incoerente sub fiecare articol prestigioasa publicatie.
RăspundeVicentio B. - 05-18-2016
Stimate Domnule Neamtu, nu imi face placere sa constat ca, in loc sa vorbiti despre "avocații Revoluției franceze si despre „ideea generală“ a egalității, Maximillien Robespierre și Saint-Juste au justificat, între toamna lui 1793 și vara lui 1794", mai bine va refereati la ceea ce ati trait singur- singurel, si anume INSUCCESUL actiunii penale la ICCJ pe tema plagiat - Ponta" . Eu de la distanta de 2.131 Km de Bucuresti am realizat imediat, asa cum anterior v-am transmis si anume, ca pasul facut de Dvs. & Co. este TOTAL GRESIT, iar Dvs. chiar de la km. 0 fata de locul litigiului, NU ati reusit sa pricepeti NIMIC.! Mai mult dupa ce v-am transmis ca, inca, se pot indrepta lucrurile, ati procedat precum, se spune, STRUTUL. Ce "criterii" si/sau "strategie aveti, este secretul Dvs.! Insa ceea ce doriti sa etalati acum fata de ceea ce declarati in urma cu 2-3 ani , sunt "ani lumina" ! Dovedti, regret sa va transmit, un stil "Made In Romania" ! (GMT 18:11, 18.05.2016)
RăspundeLiviu din Timisoara - 05-18-2016
Exista toate sansele ca Anglia sa iasa din UE. Asta pentru ca are o traditie a solitudinii ( ei au colonizat America, ei au cutreierat marile ), pentru ca sunt indrazneti, pentru ca sunt conservatori ca mentalitate , pentru ca chiar au motive sa creada in ei insisi. Nu uitati ca Londra nu a putut fi cucerita de aviatia lui Hitler ... nu degeaba rasa aceea de caine a aparut in Anglia : bull-dog.
RăspundeLiviu din Timisoara - 05-18-2016
Evident ca autorul demonstreaza cultura si subtilitate; extinde idei din "Psihologia multimilor" ( Gustave le Bon ). Am o intrebare banala : nobilul englez avea dreptul sa dispuna de sotia oricarui locuitor de pe domeniul sau, asa cum avea dreptul nobilul francez , pana la regele Frantei ? As mai adauga inca una : aristrocratia rusa si-a facut " scoala vietii " de salon la Paris sau la Londra ? Ma incumet sa-i amintesc autorului despre frustrarea populatiei atat in cazul Frantei, al Rusiei cat si al Germaniei din timpul crizei economice suprapuse peste plata datoriilor de razboi... frustrarea a dus la acele izbucniri incontrolabile si nu teoriie unora sau altora. De asemenea, il chem sa refaca putin tabloul concret al vietii in Germania, prada usoara nazismului, cata vreme capii familiei germane se atarnau de candelabre in casa... iar vecinul evreu facea specula cu alimente, comerciant fiind. CAUTATI explicatiile, cum ziceati ...la firul ierbii, fiindca nu teoriile formeaza convingeri in cazul a milioane de oameni. ( Liviu Mocanu, un cititor mediocru.)
RăspundePolilogu - 05-17-2016
Frumos si profund articol ! Baiatul asta chiar are vocatie de intelectual. Si, Doamne, cîta nevoie mai e de INTELECTUALI...
RăspundeMIHAI 2 - 05-17-2016
Autorul ii cunoaste cel mai bine potentialul. Si admit ca in aceste zile teama de DILUARE ne paralizeaza. Ce-ar fi totusi ca acest eseu sa fie primul dintr-un viitor volum politico istorico-filosofico - gastronomic ? Articolul mi-a produs o stare de profunda nemultumire... dar numai din cauza ca s-a terminat.
Răspunde