Atacul PSD împotriva statului de drept, "copy-paste" după cel din vara lui 2012

Şi în vara lui 2012, şi zilele acestea, obiectivul PSD este acelaşi: destructurarea justiției. Instituțiile atacate sunt aceleași, mijloacele de comunicare aceleași, doar viteza diferă.

În 2012, scânteile care au aprins butoiul cu pulbere al USL împotriva justiției au fost acuzarea publică a lui Victor Ponta că și-a plagiat lucrarea de doctorat și prima condamnare a lui Adrian Năstase. Evenimentele s-au petrecut la câteva zile distanță. În 2015, scânteia a fost cererea DNA, din 13 martie, de arestare a lui Dan Șova, fost partener al premierului pe vremea când erau avocați. Era iminentă apropierea DNA de Victor Ponta, care a fost pus sub urmărire penală. Ca și în 2012, și de data aceasta, majoritatea parlamentară a răbufnit. Obiectivul este același: destructurarea justiției. Instituțiile atacate sunt aceleași, mijloacele de comunicare aceleași, doar viteza diferă. În septembrie 2012, când Victor Ponta începuse procesul de rebranduire în fața Uniunii Europene, declara într-un interviu pentru Le Monde: „Bineînţeles că am regrete. Am fi putut acţiona alfel şi trag, deci, atât învăţăminte pozitive, cât şi negative de pe urma acestei situaţii. (...) Evident că agresivitatea luptelor noastre politice a surprins Comisia şi pe europeni, în general“. În 2015, Victor Ponta arată că poate să acționeze altfel, în așa fel încât agresivitatea să nu mai surprindă. Acționează fără să mai facă valuri.

Atacul la adresa Curții Constituționale

În 2012, Antena 3 a dat startul, prezentând un conflict dintre președinte și premier pe tema participării la Consiliul European ca fiind o problemă deosebit de gravă. Parlamentul se pronunță în favoarea premierului, ignorând Constituția. În câteva zile, se adoptă o serie de acte normative care blochează funcționarea statului de drept. Se începe cu o lege care restrânge atribuţiile Curţii Constituţionale și modifică Legea referendumului, astfel încât doar demiterea președintelui să se decidă cu majoritatea alegătorilor prezenţi la urne. A doua zi, guvernul adoptă o ordonanță de urgență prin care trece în subordinea sa Monitorul Oficial, preluându-l din subordinea Camerei Deputaților. Curtea Constituțională respinge modificarea Legii referendumului și decide că președintele reprezintă România. Guvernul nu publică în Monitorul Oficial decizia Curții, iar Victor Ponta pleacă la Bruxelles. În schimb, încep atacurile directe la adresa a doi judecători CCR, Augustin Zegrean şi Iulia Motoc, prin vocea ministrului Justiției, Titus Corlățean, în timp ce Crin Antonescu amenință cu desființarea Curții. Guvernul vrea să modifice legea, astfel încât membrii CCR să poată fi înlocuiți mai ușor. Scopul este de a controla politic instituția.

Urmează ziua în care parlamentul îi demite pe Avocatul Poporului și pe președinții celor două Camere. Avocatul Poporului este singura instituție care poate să sesizeze Curtea Constituțională în privința ordonanţelor guvernului. A doua zi, guvernul emite o ordonanță de urgență care restrânge atribuţiile CCR, dublând prevederile legii adoptate de parlament și care fusese contestată. În aceeași zi, parlamentul trimite către Curtea Constituțională solicitarea de aviz pentru suspendarea lui Traian Băsescu. Guvernul emite și o ordonanță prin care modifică Legea referendumului, stabilind că acesta este valid, indiferent de numărul cetăţenilor care se prezintă la vot. Noul Avocat al Poporului nu atacă ordonanța la Curte. Crin Antonescu grăbește CCR să trimită avizul pentru suspendare. Aceasta nu găsește încălcări grave ale Constituţiei, dar Traian Băsescu este suspendat, iar Crin Antonescu devine preşedinte interimar al României. Totul s-a petrecut în mai puțin de o săptămână.

În 2015, atacul la Curtea Constituțională se produce mai târziu, dar are loc, totuși, chiar dacă nu mai reprezintă vârful de lance. Tot Antena 3 aprinde fitilul, ca urmare a unei declarații a fostului membru CSM Adrian Neacșu, condamnat pentru fals în înscrisuri și care pretinde că Livia Stanciu, președintele Înaltei Curți de Casație și Justiție împreună cu fostul președinte al CSM, judecătoarea Alina Ghica, ar sta la originea unei erate a Curții Constituționale în decizia de invalidare a referendumului de suspendare din 2012. Se cere capul Liviei Stanciu și pentru acest motiv, pe lângă cel pentru pierderea procesului cu Mariana Rarinca, pe care o acuzase de șantaj. Victimă aparent colaterală este judecătorul Curții Constituționale Ștefan Minea, acuzat că ar fi redactat erata respectivă „după dictare“. PSD cere analizarea modului în care judecătorul CCR a fost numit de parlament, în 2010, el fiind propus de PDL. Cererea este analizată acum de Comisia juridică, dominată net de deputații majorității. De fapt, PSD ar mai avea nevoie de un post ca să preia indirect un control politic în CCR, așa cum dorea și în 2012, prin demiterea judecătorilor Zegrean și Motoc. Diferența e că atunci totul a fost ca un blitzkrieg, acum procedurile sunt mai lente.

Atacul asupra justiției și a altor instituții

Pe 13 iulie 2012, când președintele Traian Băsescu era deja suspendat, iar Crin Antonescu președinte interimar, liderii USL Victor Ponta, Daniel Chițoiu (președinte interimar al PNL) și Daniel Constantin semnau un protocol cu sindicalistul Mircea Dogaru, prin care se angajau să revină la pensiile speciale pentru militari și să desfiinţeze Curtea Constituţională, DNA, ANI şi CNSAS, instituții pe care Dogaru le cataloga ca fiind „instrumente politice staliniste“. Tot atunci, într-o ședință de campanie a PNL, senatorul Varujan Vosganian ridica tema demiterii lui Daniel Morar, procurorul șef al DNA.

Acum câteva zile, într-o ședință politică a coaliției de guvernare, s-a pus problema demiterii procurorului șef al DNA, Laura Codruța Kövesi, și a ministrului Justiției, Robert Cazanciuc, surse media susținând că liderul UNPR Gabriel Oprea ar fi spus că, în acest caz, el părăsește coaliția. Protocolul semnat cu Dogaru e încă valabil, iar Victor Ponta pare să se țină de el. Pensiile militare speciale au revenit acum câteva săptămâni. ANI nu are președinte din luna martie, după arestarea lui Horia Georgescu, procesul de numire a unui nou șef fiind blocat de Senat. În același timp, sunt în curs de adoptare două modificări ale Legii ANI, prin care se restrânge regimul incompatibilităților.

Copy-paste 2012

Copiind la indigo tactica din 2012, în câteva zile se petrece totul: pe 13 martie, DNA cere încuviințarea arestării lui Dan Șova pentru distrugere de probe în dosarul Turceni-Rovinari. Deja se activează scutul de protecție a acestuia, în același timp fiind declanșat atacul la justiție. Pe 16 martie, președintele Senatului, Călin Popescu-Tăriceanu, declară că „Senatul nu e fabrică de trimis la eșafod“, astfel motivând o tergiversare a analizării cererii. Pe 20 martie, senatorul Georgică Severin îi îndeamnă pe juriștii PSD să se „așeze pe Codul Penal și pe Codul de Procedură Penală și să vină cu propuneri să le votăm, fără jenă că vor țipa unele ambasade sau vor striga unii deontologi apropiați de vechea putere“. Pe 25 martie, Senatul respinge procedural cererea DNA de arestare a lui Șova, deși votul era favorabil. Atacurile la adresa DNA s-au întețit și s-au reactivat toate propunerile de modificare a Codului Penal și a Codului de Procedură Penală. Cele mai importante vizează regimul arestului preventiv, dezincriminarea conflictului de interese, abuzul de putere al organelor judiciare (acest proiect reducând instrumentele de anchetă ale investigatorilor) și procedurile de executare a pedepselor privative de libertate. Acestea se regăsesc la Comisia juridică a Camerei Deputaților, într-un total de 22 de proiecte de modificare a legislației penale și asupra cărora Înalta Curte și CSM au primit termen doar o săptămână pentru a le aviza.

Toate demersurile sunt dublate de declarații publice din ce în ce mai virulente ale lui Victor Ponta la adresa justiției și în mod direct la adresa procurorului care instrumentează dosarul ce-l vizează, premierul folosind cazul Rarinca ca pe un resort al apărării oamenilor simpli în fața abuzurilor justiției. Același caz e folosit de coaliția care-l susține pe Victor Ponta pentru a pune presiune directă pe Laura Codruța Kövesi și Livia Stanciu. Nu contează cât țipă ambasadele, vorba senatorului Georgică Severin, Victor Ponta trebuie salvat de urmărirea penală pentru conflict de interese. Odată cu el, pot fi salvați toți ceilalți, dacă faptele sunt dezincriminate și justiția slăbită. Aceasta este miza, acesta este scopul. Pentru ele, PSD e în stare de orice.