Legea votului prin corespondență, între moțiunea de cenzură și jocul de imagine

Narcisa Iorga 26.05.2015

De același autor

La puțin timp după alegeri, premierul declara spășit că trebuie legiferat votul la distanță, fie prin corespondență, fie electronic. Câteva luni mai târziu, însă, a devenit dubitativ, exprimându-și îndoieli cu privire la securitatea și siguranța voturilor.

 

După alegerile prezidențiale de anul trecut, „diaspora“ înflorea pe buzele oricărui politician. Promisiuni se făceau cu carul, cenușa se punea în cap cu gălețile. Au trecut aproape opt luni de atunci, iar votul prin corespondență, de care ar trebui să beneficieze, în primul rând, cetățenii români din afara granițelor țării, a rămas ascuns prin sertare. PSD și PNL s-au înțeles în parlament aproape perfect în privința legii alegerilor locale, a finanțării partidelor politice și a alegerilor parlamentare. Legea votului prin corespondență a fost amânată pentru la toamnă, în cel mai bun caz.

Trezit din letargie, PNL s-a decis să depună o moțiune, deși nu e deloc clar cine ar putea s-o susțină, căci partenerii pe care liberalii s-ar baza într-un astfel de demers, parlamentarii UDMR, s-au declarat surprinși de anunț. Demersul pare mai mult o acțiune de imagine.

După încă o rundă de consultări cu câțiva dintre parlamentarii pentru diaspora pe tema votului prin corespondenţă, preşedintele Iohannis a ieşit mai puţin triumfalist, spunând că e puţin probabil ca în această sesiune să se mai rezolve ceva. Fără argumente, el susține doar că legea va fi aplicată la alegerile din 2016.

 

Consultările cu partidele, apă de ploaie

 

Președintele Klaus Iohannis i-a invitat pe liderii partidelor politice la mai multe consultări pe tema reformei electorale. Prima a fost la o lună după preluarea mandatului, pe 28 ianuarie, una pe 25 aprilie, ultima, pe 21 mai. Suntem deja la sfârșitul lunii mai și votul prin corespondență încă nu s-a tranșat. Calendarul stabilit la Cotroceni prevedea ca, până la sfârșitul acestei sesiuni parlamentare, toate legile să fie adoptate. Ar mai fi o lună. Nu s-a întâmplat însă nimic, doar vorbe şi promisiuni. De altfel, la întâlnirea cu partidele de joi, 21 mai, însuşi preşedintele Iohannis a recunoscut indirect că ceea ce s-a stabilit la întrevederile precedente nu s-a respectat: „Ar fi frumos, dar nu cred că până la finalul acestei sesiuni se poate face un proiect transformabil în legea votului prin corespondență“. Klaus Iohannis a declarat că „i-a rugat“ pe parlamentarii pentru diaspora „să-i fie parteneri“ în a promova un proiect de lege privind votul prin corespondență. Parlamentarii pentru diaspora sunt doar șase. PSD și PNL dețin însă oricând doresc o majoritate aproape de unanimitate.

Decizia CCR privind referendumul, ignorată
Decizia nr. 682/27 iunie 2012 a Curții Constituționale spune că „referendumul, indiferent de caracterul său - decizional sau consultativ -, cum este cazul referendumului naţional din anul 2009, reprezintă o modalitate de exercitare a suveranităţii naţionale“. Potrivit judecătorilor, o lege electorală care nu respectă referendumul din 2009 încalcă trei articole din Constituție, deoarece „se tinde la o soluţie legislativă care nu respectă voinţa exprimată de popor la referendum“.

Blatul din biroul lui Zgonea

 

Cu doar o zi înainte, președintele Camerei Deputaților, Valeriu Zgonea, a fost gazda unei întâlniri între Victor Ponta, Vasile Blaga și Alina Gorghiu, plus parlamentari din comisia pentru Cod electoral pentru o nouă discuție despre Legea alegerilor parlamentare și votul prin corespondență. La final, președintele PSD a declarat că, săptămâna aceasta, Codul electoral va intra în dezbaterea Camerei Deputaților, că președintele comisiei pentru Cod electoral, Mihai Voicu, de la PNL s-a înțeles cu vicepreședintele comisiei, Gabriela Podașcă, de la PSD. N-a vrut să spună asupra a ce s-au înțeles. Oficial, Vasile Blaga, Alina Gorghiu și Mihai Voicu au tăcut. Neoficial, la întâlnirea din biroul lui Valeriu Zgonea, Victor Ponta, Vasile Blaga și Alina Gorghiu au bătut palma: viitorul parlament va avea 308 deputaţi, plus 17 ai minorităţilor, acestora adăugându-li-se doar 4 pentru diaspora. Senatul va avea 126 de senatori, 2 revenind diaspora, după cum relatează gandul.info. Și în privința acestei legi, PNL și PSD păstrează secretul, cu excepția informației că votul va fi din nou pe liste, așa cum se întâmpla până în 2008.

 

Legile electorale, aproape de unanimitate

 

Aceste legi favorizează partidele mari, care ocupă deja de 25 de ani scena politică, și curmă șansele partidelor nou apărute ori ale independenților. PSD și PNL dovedesc că, atunci când au interese comune, fie ele și cu un deficit democratic, se înțeleg repede. În 18 martie, Camera Deputaţilor a adoptat Legea privind finanţarea partidelor politice şi a campaniilor electorale cu 262 de voturi „pentru“, din 290 posibile. Pe 10 aprilie, a fost trimisă spre reexaminare de către Președinție pentru clarificări legate de împrumuturile pe care le pot face partidele. Cu 296 de voturi „pentru“ și 6 voturi „împotrivă“, legea a fost adoptată definitiv pe 6 mai și promulgată de președinte pe 16 mai. Legea alegerilor locale, prin care primarii sunt aleși într-un singur tur de scrutin, iar președinții consiliilor județene, prin vot indirect al consilierilor județeni, a fost adoptată și ea cu o vastă majoritate: 278 de voturi „pentru“, 22 de voturi „contra“ și 14 abțineri. A fost promulgată de președintele României în aceeași zi cu Legea finanțării partidelor politice.

Înapoi, la votul anterior anului 2008
Până în 2004, senatorii și deputații erau aleși pe liste unice la nivel național și nu depășeau numărul de 450. În 2008, au fost aleși prin vot uninominal 471 de parlamentari, iar în 2012, după formarea USL - 588 de parlamentari. Prin noua lege, se revine la votul pe listă, dar se ignoră total rezultatul referendumului din 2009, care stabilea un parlament unicameral și maximum 300 de parlamentari. Acela a fost singurul referendum consultativ validat, având o prezență de 50,95%.

Votul prin corespondență, ca un secret de stat

 

Nu există niciun fel de informație publică legată de Legea votului prin corespondență discutată în cadrul comisiei pentru Cod electoral sau dacă macar a fost elaborată. În ședința Camerei Deputaților din 9 decembrie 2014, deci la trei săptămâni după alegerile prezidențiale, un proiect de lege pentru votul prin corespondență și vot electronic a fost respins cu 203 voturi din cele 294 posibile. Niciun deputat nu a luat cuvântul pentru a-și motiva votul. Președintele Camerei, Valeriu Zgonea, care a condus acea ședință, afirma că legea respectivă nu este o prioritate, ea urmând să fie repusă în discuție peste cinci ani, cu ocazia următoarelor alegeri prezidențiale. Joia trecută, Eugen Nicolicea, ministrul pentru Relația cu Parlamentul, declara într-o emisiune televizată cam același lucru, atunci când explica de ce nu a fost încă adoptată Legea votului prin corespondență: au fost alte priorități! Punctul de vedere al ministrului PSD a fost susținut în aceeași emisiune și de un deputat PNL, Dan Zamfir, care a amintit faptul că PNL are propriul proiect de lege privind votul prin corespondență, care este înscris deja în circuitul de adoptare parlamentar. Asta înseamnă că proiectul nu este inclus în dezbaterile din comisia pentru Cod electoral, altfel, el ar fi trebuit integrat în proiectul ce ar urma să fie prezentat săptămâna viitoare. Eugen Tomac, unul dintre inițiatorii proiectului respins în decembrie, a declarat pentru revista 22„ținta celor din PSD și PNL este ca votul prin corespondență să nu fie adoptat, ambele partide fiind șantajate de către UDMR cu susținerea guvernului actual, respectiv cel viitor“. Proiectul PNL pentru votul prin corespondență nu este susținut de niciun alt grup parlamentar. Conform acestuia, alegătorul trebuie să depună o cerere de vot prin corespondenţă către Autoritatea Electorală Permanentă într-un termen de 30 de zile de la momentul publicării datei alegerilor. AEP alcătuiește un registru al cetăţenilor români cu domiciliul în străinătate și care optează pentru votul prin corespondenţă, iar odată ce acest registru este finalizat, AEP începe transmiterea documentelor de vot.

Victor Ponta afirma, la momentul depunerii proiectului, că propunerea PNL este corectă şi de bun-simţ, dar trebuie dusă „o muncă de a explica“ ce înseamnă înscrierea în registru. La puțin timp după alegeri, premierul declara spășit că trebuie legiferat votul la distanță, fie prin corespondență, fie electronic. Câteva luni mai târziu, însă, a devenit dubitativ, exprimându-și îndoieli cu privire la securitatea și siguranța voturilor.

 

Diaspora îl „roagă public“ pe Victor Ponta

http://www.revista22.ro/nou/imagini/2015/1314/Foto_1314/foto%20narcisa.jpg

Preşedintele Iohannis în timpul consultărilor cu PSD pe tema legilor electorale (Cotroceni, 28 ianuarie 2015)

 

13 asociații ale românilor din diaspora au adresat, pe 18 mai, o scrisoare deschisă premierului Victor Ponta și președintelui Camerei Deputaților, Valeriu Zgonea, în care le adresează „rugămintea“ de a adopta Legea votului prin corespondență, chiar dacă este o propunere a PNL, partid de opoziție, și astfel, implicit, să își ceară scuze pentru suferința și umilința pe care au îndurat-o în noiembrie 2014. Două zile mai târziu, Societatea Academică Română și Academia de Advocacy au adresat o nouă scrisoare deschisă pentru Guvernul Ponta, cerând măsuri urgente pentru votul în diaspora, ca urmare a unor audieri publice pe care cele două ONG-uri le-a realizat. Printre aceste măsuri se regăsesc cartografierea comunităților de români din diaspora și finalizarea digitalizării evidenței populației, mult întârziate.

Opinii

RECOMANDAREA EDITORILOR

Bref

Media Culpa

Vis a Vis

Opinii

Redacția

Calea Victoriei 120, Sector 1, Bucuresti, Romania
Tel: +4021 3112208
Fax: +4021 3141776
Email: redactia@revista22.ro

Revista 22 este editata de
Grupul pentru Dialog Social

Abonamente ediția tipărită

Abonamente interne cu
expediere prin poștă

45 lei pe 3 luni
80 lei pe 6 luni
150 lei pe 1 an

Abonamente interne cu
ridicare de la redacție

36 lei pe 3 luni
62 lei pe 6 luni
115 lei pe 1 an

Abonare la newsletter

© 2022 Revista 22