De același autor
”Discuțiile” cu președinții partidelor politice, anunțate ieri de Administrația Prezidențială, referitoare la „cadrul juridic privind prelucrarea datelor cu caracter personal și protecția vieții private în sectorul comunicațiilor electronice” au fost, în realitate, un fel de dare - luare în primire, eventual și cu un ”Să trăiți! Am înțeles!”.
Președintele Iohannis lasă impresia că a primit un proiect de lege de la SRI, a chemat acum câteva săptămâni niște ONG-uri pe care le-a ”consultat”, iar ieri și-a încheiat misiunea, înmânând documentul gata scris și tipărit liderilor politici chemați la Cotroceni. Ascultători ca niște elevi silitori, aceştia s-au executat și au înaintat proiectul, în aceeași zi de ieri, la Biroul Permanent al Senatului, unde a primit numărul de înregistrare Bp 220/06.05.2015.. Abia de aici încolo, începe frumusețea…
Proiectul este semnat, în calitate de inițiatori, de Victor Ponta în numele PSD, de Alina Gorghiu și Vasile Blaga în numele PNL, de Daniel Constantin în numele PC, Gabriel Oprea în numele UNPR, Kelemen Hunor în numele UDMR și de Varujan Pambuccian, liderul grupului parlamentar pentru Minorități Naționale. Toată floarea politică se face însă de râsul curcilor pentru că a depus la Biroul Permanent al Senatului un proiect care conține și amendamente la propria inițiativă și acestea se găsesc nu oriunde, ci chiar pe pagina cu semnături a expunerii de motive.
Astfel, Kelemen Hunor semnează ”cu câteva amendamente legate de perioada de stocare și garanții ptr. Stocarea datelor”, iar Varujan Pambuccian, cunoscător în materie de comunicații electronice, scrie mărunt opt rânduri de observații, chiar sub semnătură: ”susținerea perioadei de păstrare a datelor (conform directivei …de 6 luni – 2 ani) și a corectării punctului 4 în sensul obligativității transmiterii în formă electronică semnată cu semnătură calificată (…)”
Așadar, proiectul pare că a fost gata tipărit, iar consilierilor de la Cotroceni fie nu le-a mai trecut prin cap să facă un alt proiect, în care să includă observațiile celor doi parlamentari Kelemen Hunor și Varujan Pambuccian, ca apoi să semneze expunerea de motive ”pe curat”, fie depășeau ora stabilită (iar Klaus Iohannis e recunoscut pentru punctualitate), așa încât au trimis expunerea de motive conținând și amendamentele în ciornă.
Evenimentul a fost anunțat ca o reușită a președintelui Iohannis, un consens obținut în doar 40 de minute, care corectează legislația necesară siguranței naționale şi dă asigurări de respectare a dreptului la viață privată a persoanei, aşa cum a cerut Curtea Constituţională. Dincolo de PR, se ridică câteva întrebări:
- Cine este autorul de facto al acestui proiect de lege?
- De ce a avut președintele inițiativa legislativă și în baza cărui articol din Constituție?
Dacă președintele Iohannis ar fi constituit o comisie prezidențială, din care să facă parte reprezentanți ai Administrației Prezidențiale și specialiști în domeniu, inclusiv din societatea civilă; dacă această comisie ar fi elaborat un proiect și l-ar fi supus spre dezbatere publică; dacă ulterior dezbaterii publice, proiectul ar fi fost înaintat Guvernului, care are drept de inițiativă legislativă, nicio suspiciune legată nu ar mai fi fost valabilă. Așa însă, președintele României lasă impresia unui poștaș care face legătura între SRI și liderii partidelor politice. Culmea e că se și mândrește cu acest lucru, site-ul Administrației Prezidențiale amintind speranța președintelui că ”proiectul convenit” va fi aprobat de Parlament.
Spre deosebire de proiectul anterior, soldat, cu un eșec la Curtea Constituțională, actuala inițiativă prevede un termen de maximum 3 ani în care furnizorul unei reţele de comunicaţii electronice trebuie să şteargă sau să anonimizeze datele și clarifică modalitatea de acces la date numai în baza unui mandat de la judecător.
