Pensii nesimțite: 3400 de mandate de parlamentar în 25 de ani, peste 1 milion euro lunar de la buget

234 de parlamentari au inițiat legea prin care își acordă pensii speciale, în funcție de numărul mandatelor, cu valori cuprinse între 1600 și 4400 de lei pe lună și care se adaugă la pensiile sistemului public. Proiectul a fost depus la Biroul permanent al Camerei Deputaților la data de 15 aprilie 2015, pe 16 iunie fiind deja adoptat. Regim de urgență, așadar. Din 1990 până în prezent, România a avut 3400 de parlamentari, ceea ce va costa bugetul cel puțin 1 milion de euro lunar, calculat la un singur mandat, când toți aceștia vor atinge vârsta pensionării. Lor li se vor adăuga treptat alți parlamentari.  În Camera Deputaților sunt, în prezent, peste 200 de parlamentari ”cu repetiție”, din care peste 100 aflați la al doilea mandat, 27 la al treilea mandat și 12 deputați aflați la al șaselea sau al șaptelea mandat. În 2014, a fost abrogată legea care interzicea cumulul pensiei cu salariul, dată de guvernul Boc, asa încât, după intrarea în vigoare a legii pensiilor speciale, vor fi parlamentari care vor avea venituri minime cuprinse între 7300 și 10.500 lei pe lună. ”Tovarășul” Anghel Stanciu (PSD), inițiatorul proiectului de lege, aflat la al șaselea mandat, va avea venituri de 245.000 lei lunar.

Ce prevede legea

Legea adoptată pe 15 iunie modifică statutul deputaților și senatorilor, ea fiind votată cu 303 voturi "pentru", 124 "contra" și două abțineri, în plenul reunit al celor două Camere. Legea prevede acordarea unei indemnizații pentru limită de vârstă, care se da pentru maximum 3 mandate: 1500 de lei pentru un mandat, 2300 lei pentru două mandate și 4400 de lei pentru trei mandate. Pentru mandate incomplete, indemnizaţia pentru limită de vârstă se calculează proporţional cu perioada de mandat efectiv exercitată, dar nu mai puţin de 6 luni de activitate parlamentară. Indemnizaţia va fi actualizată ori de câte ori se majorează sau se indexează indemnizaţia brută lunară a unui parlamentar aflat în exercitarea mandatului, cu aceeaşi dată. Pensiile speciale se suportă din bugetul de stat, prin bugetul Camerei Deputaţilor şi al Senatului şi se plăteşte de acestea.

Precizăm că Parlamentul își stabilește singur bugetul, deci în fiecare an, la bugetul necesar cheltuielilor curente ale Camerei Deputaților și Senatului, se vor adăuga sumele necesare plății indemnizațiilor pentru parlamentarii pensionari. De indemnizaţia specială beneficiază inclusiv deputaţii şi senatorii care au avut anterior intrării în vigoare a prezentei legi calitatea de parlamentar, în ciuda unor declarații publice ale unor parlamentari susținători ai proiectului, cum că legea nu acționează retroactiv și de ea vor beneficia doar actualii parlamentari. Singurii care nu vor primi pensii speciale sunt deputaţii şi senatorii care au fost condamnaţi definitiv pentru comiterea unei infracţiuni de corupţie înfăptuită în calitatea de parlamentar. Așadar, dacă un parlamentar este condamnat pentru fapte de corupție în calitatea de ministru, el va primi indemnizația.

Legea intră în vigoare la 30 de zile de la data publicării în Monitorul Oficial, dar va trebui întâi promulgată de președintele României, care are posibilitatea să o retrimită Parlamentului spre analiză o singură dată. Klaus Iohannis s-a limitat să spună doar atât: ”voi face o analiză profundă”.

România a avut peste 3300 de parlamentari în 25 de ani

Din 1990 până în prezent, Parlamentul României a avut 3372 de mandate de deputat și senator, din care unele au fost deținute de mai multe ori de către aceleași persoane. Pentru fiecare astfel de mandat întreg, statul român va plăti minimul indemnizației, de 1200 de lei pe lună, începând cu 15 iulie a.c. pentru persoanele care le-au deținut și au atins deja vârsta de pensionare și, treptat, pentru persoanele care vor atinge în timp această vârstă. Dacă facem o medie, luând în calcul doar indemnizația minimă, fără să mai adăugăm cuantumurile ce revin parlamentarilor cu două sau trei mandate, ar rezulta o cheltuială de aproximativ un milion de euro pe lună doar pentru pensiile speciale. Chiar dacă această sumă estimativă nu este certă azi, ea va fi atinsă pe măsură ce toți parlamentarii din 1990 încoace vor atinge vârsta de pensionare.

 Vom avea parlamentari cu venituri minime de 10.000 de lei lunar

Prin Legea nr.134/2014, s-a abrogat interdicția cumulării pensiei cu salariul, dată de guvernul Boc. Așadar, să luăm un caz ipotetic: un parlamentar de gen masculin, care are vârsta de 60 de ani și se află la al doilea, al treilea sau al patrulea mandat, va avea următoarele venituri lunare:

1. Indemnizația de parlamentar, de 4600 lei lunar
2. Pensia specială pentru un mandat anterior: 1200 lei lunar

Dacă e la al treilea mandat, pensie specială de 2300 lei

Dacă e la al patrule mandat, pensie specială de 4400 de lei

3. Pensia de la sistemul public: 1500 lei (punem o pensie medie, deși actualii parlamentari cu pensii publice în plată au pensii în jur de 3000 de lei)

Total: între 7300 și 10.500 lei pe lună,calculând o pensie medie de 1500 de lei de la bugetul de pensii

Numai în Camera Deputaților avem, doar în prezent, peste 200 de parlamentari ”cu repetiție”, din care peste 100 de deputați aflați la al doilea mandat, 27 de deputați aflați la al treilea mandat.

Cât câștigă eternii Parlamentului

12 deputați actuali se află la șaselea sau al șaptelea mandat: Antal Istvan (UDMR), Borbely Laszlo (UDMR), Slavomir Gvozdenovici (minorități) Kerekes Karoly (al șaptelea mandat în prezent, UDMR), Mircea Man (PNL), Marton Arpad (al șaptelea mandat în prezent, UDMR), Eugen Nicolicea (UNPR), Bogdan Niculescu-Duvăz (al șaptelea mandat în prezent, PSD), Ioan Oltean (PNL), Petre Roman (PNL), Seres Denes (UDMR), Anghel Stanciu (PSD).

Conform declarațiilor de avere, care conțin imobile, plasamente, investiții, conturi, bijuterii și alte obiecte de valoare, parlamentarii cu șase-șapte mandate care vor beneficia la pensie și de indemnizația maximă în cuantum de 4400 de lei, au următoarele venituri anuale:

1. Anghel Stanciu (n.1949): 105.000 lei salariu profesor Universitatea ”Gh. Asachi”, 26.000 de lei salariu Academia Oamenilor de Știință, 60.000 lei indemnizația de parlamentar, 10.000 de lei venituri din SC Construcții 1, acționar SC Geotop Construcții, SC Feg 1 SRL, soția asociat unic la SC Feg SRL, șase contracte pentru fundația pe care o conduce, finanțate din fonduri publice cu valori cuprinse între 25.000 de euro și 700.000 de euro. După intrarea în vigoare a legii și dacă cere pensia de parlamentar, ”tovarășul” Stanciu va avea un venit total cumulat de 245.000 lei.
   
   
2. Antal Istvan (n.1948): 35.000 lei pensie în plată, 60.000 indemnizație parlamentar, 53.000 pensie specială. Total 148.000 lei.
   
   
3. Borbely Laszlo (n. 1954): 63.000 de lei indemnizația de parlamentar, 62.000 de lei salariu de la UDMR, 1800 de lei salariu Univeristatea Babes Bolyai
   
   
4. Slavomir Gvozdenovici (n.1953): 1600 lei de la Univeristatea de Vest Timișoara,60.000  indemnizația de parlamentar
   
   
5. Kerekes Karoly (n. 1947): 30.200 de lei pensie în plată, 60.000 lei indemnizație parlamentar, 53.000 lei pensie specială. Total 143.000 lei.
   
   
6. Mircea Man (n. 1962): acționar la Agrotransport SA,ndemnizația de parlamenar de 60.000 lei
   
   
7. Marton Arpad (n. 1955): acționar la Consic SA Sf Gheorghe, indemnizația de parlamentar de 60.000 de lei
   
   
8. Eugen Nicolicea (n.1956): asociat 50% la SC Galaxy SRL,indemizația de parlamentar în valoare  60.000 de lei
   
   
9. Bogdan Niculescu Duvăz (n.1948): 27.000 de lei pensie în plată, 60.000 lei indemnizație parlamentar, 53.000 pensie specială. Total 140.000 lei.
   
   
10. Ioan Oltean (n.1953): 80.000 de lei din chirii, acționar Teraplast Bistrița, 60.000 lei indemnizația parlamentar
11. Petre Roman (n.1946): 32.500 de lei pensie în plată, 60.000 lei indemnizație parlamentar, 53.000 pensie specială. Total 145.500 lei.
12. Seres Denes (n.1953): acțiuni Transgaz, 60.000 lei indemnizația de parlamentar

Menționăm că deputatul Anghel Stanciu este inițiatorul de facto al acestui proiect de lege, care instituie indemnizațiile pentru limită de vârstă acordate tuturor celor 3000 de parlamentari pe care România i-a avut în ultimii 25 de ani, atunci când vor atinge vârsta de pensionare.

Anghel Stanciu este parlamentarul care, în plenul ședinței de marți, 15 iunie, înaintea votului pentru această lege declara că ”ne-am luat Parlamentul înapoi” și se adresa deputaților și senatorilor cu apelativul ”tovarăși”.

Bogdan Niculescu Duvăz are o pensie aflată în plată de aproximativ 2500 de lei pe lună, dar de la tribună îi căina pe parlamentarii care vor avea pensii mici întrucât nu pot contribui pe durata mandatelor la sistemul de pensii și nici nu pot să-și exercite meseria, dându-se pe sine exemplu.

Ce spune opoziția despre această lege

Claudia Boghicevici, deputat PNL și fost ministru al Muncii în guvernul Mihai Răzvan Ungureanu, explică pentru revista 22 că grupul său politic a votat împotriva acordării pensiilor speciale pentru parlamentari și ”a făcut tot posibilul pentru blocarea adoptării acestei legi”, cerând inclusiv scoaterea ei de pe ordinea de zi și retrimiterea la Comisii.

”Am votat împotriva unei asemenea legi pentru că este sfidătoare și disprețuitoare la adresa cetățenilor acestei țări. În România deficitul anual la bugetul public de pensii a ajuns la 19-20 de miliarde lei, adică peste 4 miliarde de euro, pensia media a crescut doar cu 10% în ultimii 3 ani de zile,  iar medicii și profesorii au pensii medii de 1400 lei. În aceste condiții, a acorda pensii de până la 1000 de euro pe lună pentru un parlamentar cu 3 mandate arată aroganța actualei majorități parlamentare din jurul PSD față de cetățenii care ne-au trimis în Parlament pentru a le reprezenta interesele. În loc să promoveze agenda populației, parlamentarii puterii își votează propriile privilegii, creând discriminări în sistem”, declară Claudia Boghicevici. Ea susține că lacuna legislativă care nu permite parlamentarilor să contribuie pe durata mandatelor la un sistem de pensii nu se rezolvă prin acordarea discreționară de pensii speciale, ci prin alte măsuri legislative, ca de exemplu proiectul pensiilor ocupaționale introdus de guvernarea PDL în 2012 și care este ținut la sertar de actuala majoritate parlamentară. Boghiveci explică: ”contribuţia la acest tip de pensie poate fi de până la 15% din venitul salarial brut lunar sau din venitul asimilat acestuia. Aceasta va fi virată de angajator odată cu contribuțiile la asigurările sociale obligatorii, iar în caz de nevirare se vor aplica aceleași sancțiuni. Contribuțiile se împart între angajat și angajator așa cum a fost stabilit la începutul schemei și sunt deductibile din impozitul pe venit pentru angajat și din impozitul pe profit pentru angajator. O astfel de lege s-ar fi putut aplica și în cazul parlamentarilor în loc să se promoveze un proiect marca PSD de acordare a pensiilor speciale”.