Pensionarii speciali ai Guvernului Ponta

„Nu sunt pensii speciale, sunt pensii... doar îndreptăm greșelile din trecut și era necesar acest lucru.“ (Victor Ponta)

Încurajat de lipsa unei opoziții ferme, preocupările lui Victor Ponta nu sunt ale unui premier ce stă cu sabia destituirii deasupra capului, atent la orice act guvernamental care ar putea fi folosit de opozanți împotriva sa. Se comportă ca un lider politic aflat în plină ascensiune, consfințind prin legi promisiunile electorale făcute celor care i-au fost alături din 2012 încoace. Personalitate multiplă, Victor Ponta este deputat când, în Senat, se votează salvarea lui Șova, nu și când se inițiază legea pensiilor speciale pentru parlamentari. Atunci se definește premier. E președintele PSD când face declarații politice inclusiv de la masa guvernului, dar nu-și asumă niciodată votul dat de parlamentarii săi pentru hotărâri blamate de opinia publică.

Ponta reînvie USL

Legea pensiilor speciale pentru aviatori a fost returnată parlamentului de către fostul președinte al României, însă cererea de reexaminare a fost respinsă de Camera Deputaților, păstrându-se exact forma adoptată inițial de parlament. Majoritatea parlamentară a executat un ordin politic, iar opoziția a tăcut mâlc. Legea prevede că aviatorii şi personalul navigant beneficiază de pensii de serviciu în cuantum de 80% din media veniturilor totale brute realizate în ultimele 12 luni de activitate dinaintea pensionării. Pe 19 aprilie, președintele Klaus Iohannis a promulgat legea fără să facă niciun comentariu. Două zile mai târziu, Victor Ponta anunța în guvern adoptarea proiectului de Lege a pensiilor speciale pentru militari, practic o revenire completă la regimul pensiilor militare statuate prin legea din 2001. Recalcularea pensiilor de mii de euro realizată prin legea din 2010 este ștearsă cu buretele. Sunt doar primii pași spre revenirea la avantajele din 2010, de care vor profita inclusiv parlamentarii.

„Nu sunt pensii speciale, sunt pensii... doar îndreptăm greșelile din trecut și era necesar acest lucru. Am mai îndreptat o parte din pensiile militarilor. De-acum va fi un sistem foarte clar, aplicat în orice țară NATO și UE, care stabilește o stabilitate și predictibilitate pentru cei care fac serviciul militar. Este o promisiune mai veche ca să nu mai trebuiască mereu să reparăm, să cârpim din lucrurile greșite făcute în 2010“, a declarat premierul Ponta la momentul anunțului public din ședința de guvern de miercuri, 22 aprilie, fără să-și ascundă în niciun fel argumentul pur politicianist al măsurii: angajamentul USL din 2012, semnat de Victor Ponta, Daniel Chițoiu și Daniel Constantin cu Sindicatul Cadrelor Militare Disponibilizate, condus de col.(r) Mircea Dogaru. 

Contributivitatea, aruncată la coș

Respectând întocmai angajamentul semnat cu sindicaliștii care au alimentat toate manifestațiile de protest din 2012 si au cerut desființarea DNA și chiar a CCR, Victor Ponta a adoptat un proiect de lege prin care sunt repuse în plată pensiile stabilite în temeiul Legii nr. 164/2001 privind pensiile militare de stat, în cuantumul cuvenit pentru luna decembrie 2010, pentru cadrele militare trecute în rezervă până la intrarea în vigoare a Legii nr. 263/2010. Practic, toți militarii pensionați anterior datei de 1 ianuarie 2011, care numărau la acea dată în jur de 200.000. Mulți dintre aceștia au fost pensionați în anii ’90, când a fost restructurată Armata, cei disponibilizați primind plăți compensatorii importante după ce au fost trecuți în rezervă la vârsta de peste 45 de ani. Noul act normativ prevede recalcularea pensiilor aflate în plată și stabilite în baza legii din 2010, pentru cadrele militare pensionate de la 1 ianuarie 2011 și până la intrarea în vigoare a prezentei legi. Altfel spus, a tuturor acelora care nu au mai beneficiat de cuantumul calculat conform legii inițiale a pensiilor militare, din 2001, și care permitea unora dintre pensionarii militari să obțină pensii și de trei ori mai mari decât salariul. Au fost astfel de situații, precum cazul fostului şef al Aeroclubului României, în vârstă de doar 52 de ani, care primea lunar 31.000 de lei, o sumă de trei ori mai mare decât cea primită ca salariu de preşedinte al Aeroclubului. Trucul prin care se ajungea la astfel de pensii era arhicunoscut: cu câteva luni înaintea pensionării, angajatul îşi majora veniturile nete prin diverse sporuri și concedii neefectuate. Prin noua Lege a pensiilor militare, toți beneficiarii unor astfel de pensii, care fuseseră recalculate în 2011 pe baza principiului contributivității, vor reveni la cuantumul pe care îl avea pensia lor în decembrie 2010. Aceste pensii speciale se plătesc din sumele alocate la bugetul de stat prin bugetul MApN, MAI și SRI.

Premierul Victor Ponta în şedinţa de guvern din 22 aprilie, în cadrul căreia a fost aprobat proiectul de lege referitor la pensiile militarilor.

„Pensiile nesimțite“, 500 milioane de euro

În 2010, premierul Emil Boc a luat decizia recalculării pensiilor care nu fusesră niciodată corelate cu suma contribuției la buget. Pensiile militarilor, aviatorilor, diplomaților și judecătorilor erau plătite fără să beneficieze de o contribuție din partea acestor salariați pe durata activității lor, ci din bugetul ministerelor angajatoare și obținute pe baza unui mod de calcul special, așa cum am arătat mai sus. Astfel, după legea din 2010, pensiile speciale au fost reduse chiar la un sfert din cuantum, conform contribuției.

„Pensiile normale, obișnuite nu scad cu niciun leuț. Sunt 5,6 milioane de pensionari care au pensii normale, și nu pensii speciale în această țară. Putem discuta despre scăderea pensiilor la cei care au pensii de mii de euro și nu au muncit pentru ele“, declara Emil Boc în februarie 2010. El preciza atunci că sunt aproximativ 200.000 de pensii speciale, doar 15% dintre acestea urmând a pierde consistent la pensia aflată în plată, dând exemplul unor persoane cu pensie de 20.000 lei și care urmau să rămână cu o pensie de 5.000 de lei. Emil Boc calcula o economie cuprinsă între 500 și 800 de milioane de euro la bugetul statului, adăugând recalculării pensiilor speciale și verificarea pensiilor de invaliditate, numeroase fiind bănuite a fi fost acordate în mod abuziv unor persoane care nu sufereau de bolile pentru care primeau pensii.

De unde vin banii?

Bugetul Ministerului Apărării a fost stabilit la minimum 2% din PIB, până în 2027, printr-un consens politic încheiat la începutul lunii ianuarie, marcat ca o reușită extraordinară, prima din ultimii 25 de ani, deși nivelul bugetului Apărării fusese deja asumat la pragul de 2% de către CSAT încă din februarie 2013 și avea ca țintă anul 2016. Este posibil ca, profitând de un angajament al României în fața partenerilor NATO, de a crește suma alocată apărării naționale, politicienii dâmbovițeni să folosească o parte din aceste fonduri și în scop electoral.

Parlamentarii își fac partea leului

Pensiile speciale sunt un pretext pentru parlamentari, care își vor reglementa pensii suplimentare în funcție de mandatele deținute: o sumă suplimentară de 2.000 de lei pentru parlamentarii cu un singur mandat, cei cu două mandate - 3.000 de lei, iar cei cu cel puțin trei mandate - 4.000 de lei în plus față de pensia normală. Pensiile speciale pentru parlamentari au funcționat în trecut, dar au fost anulate în 2010 de Guvernul Boc. Argumentul parlamentarilor români este similitudinea cu parlamentarii europeni, ignorând că europenii demisionează imediat ce planează asupra lor o suspiciune, înainte ca procurorii să ceară ridicarea imunității, precum și faptul că o zi de lucru în Parlamentul European are uneori și 14 ore, fiecare zi de absență însemnând tăierea veniturilor pentru acea zi. În România, parlamentarii încasează venituri și sume forfetare și dacă sunt condamnați definitiv. Proiectul de lege strânsese 255 de semnături ale parlamentarilor de toate culorile, însă după izbucnirea scandalului în presă, parlamentarii PNL și-au retras semnăturile, cu excepția lui Radu Zlati. Dacă însă majoritatea parlamentarilor va decide că merită să aibă pensii speciale, legea va fi adoptată, iar returnarea ei de la promulgarea președintelui nu se poate face decât o singură dată. Tactica a funcționat în cazul pensiilor speciale pentru aviatori.