De același autor
Senatul României are termen până mâine să pună la dispoziția DNA toate înscrisurile întocmite în anii 2014 și 2015 de Comisia pentru Regulament a Senatului, după cum se arată într-o adresă a procurorilor DNA publicată de site-ul stiripesurse.ro, în care se menționează că refuzul de a trimite documentele se constituie în infracțiunea de obstrucționare a justiției.
DNA este interesat, cel mai probabil, să afle de câte ori s-a discutat despre modificarea Regulamentului Senatului.
Reamintim că la data de 25 martie 2015, solicitarea DNA de încuviințare a arestării lui Dan Șova nu a fost adoptată, cu toate că din 151 de voturi exprimate, 79 voturi au fost "pentru", doar 67 fiind "contra" și 5 anulate. Președintele Senatului, Călin Popescu Tăriceanu a invocat atunci Regulamentul Senatului conform căruia erau necesare 85 de voturi pentru încuviințarea arestării, ceea ce reprezenta majoritatea numărului senatorilor și nu majoritatea celor prezenți. Or, acest lucru contravine Constituției României, care declarase de șapte ani neconstituționale articolele care prevedeau majoritatea absolută în adoptarea hotărârilor Parlamentului.
După votul în cazul Dan Șova, Călin Popescu Tăriceanu s-a mulțumit să transmită o adresă către ministrul Justiției, prin care îl anunța că cererea de încuviințare a arestării senatorului PSD nu a întrunit numărul de voturi necesar, fără să publice hotărârea în Monitorul Oficial. Urmare a acestui fapt, procurorul-șef DNA, Laura Codruța Kovesi, a cerut CSM să sesizeze Curtea Constituțională pentru soluționarea conflictului creat între puterile statului, apreciind că Senatul a refuzat să răspundă cererii formulate de procurori privind reținerea și arestarea senatorului Dan Șova.
Pe 17 aprilie, Curtea Constituțională publică motivarea deciziei pe care a luat-o pe 8 aprilie, prin care obligă Senatul la publicarea imediată a hotărârii în cazul Șova, altfel considerând că procedura nu este finalizată și constată existența unui conflict de natură constituțională între Senat și Ministerul Public declanșat de refuzul redactării și publicării hotărârii care atestă rezultatul votului dat în plen cu privire la senatorul Dan Șova.
Pe 22 aprilie, Senatul publică, în sfârșit hotărârea, în fapt o constatare că nu au fost întrunite condiţiile cerute de art. 24 alin. (4) din Legea nr. 96/2006 privind Statutul deputaţilor şi al senatorilor şi de art.173 din Regulamentul Senatului, pentru a încuviinţa reţinerea şi arestarea preventivă a lui Dan Şova. A doua zi, PNL contestă hotrârea la Curtea Constituțională, iar pe 6 mai, CCR decide că hotărârea este neconstituțională. Călin Popescu Tăriceanu declară că așteaptă publicarea deciziei Curții Constituționale, lucru care se întâmplă pe 19 mai. ”Senatul își fundamentează rezultatul votului pe dispoziții contrare Constituției”, arată CCR.
Au trecut două luni de la votul dat în Senat în cazul Șova. Tăriceanu declara în aceeași zi cu publicarea deciziei CCR că va cere, în prima ședință a Biroului Permanent al Senatului, un punct de vedere de la Comisia juridică, dar luni, 25 mai, se acordă o zi liberă cu ocazia sărbătorii Rusaliilor catolice. Pe 26 mai, se convoacă Biroul Permanent al Senatului care decide cu nouă voturi din 15 ca să fie solicitat punct de vedere de la Comisia juridică și ia în discuție și solicitarea DNA cu privire la documentele Comisiei de Regulament.
Adresa DNA fusese trimisă la Senat pe 21 mai, dar abia ieri a fost înregistrată la Biroul Permanent, în ciuda faptului că se preciza clar că predarea documentelor trebuie să se facă în cel mai scurt timp, dar nu mai târziu de 27 mai.
Senatorul PNL Sebastian Grapă a declarat că Senatul se va conforma și că se lucrează intens la copierea tuturor înscrisurilor de la comisie care au legătură cu cazul senatorului Dan Șova. Subliniem însă faptul că adresa DNA nu face nicio referire la cazul Șova, așa cum reiese și din facsimil, ci invocă o ordonanță cu un număr identic cu al numărului de dosar despre care senatorul PNL pretinde că ar fi cel în care este cercetat Dan Șova. Într-o declarație de presă ad-hoc la Senat, Sebastian Grapă s-a referit la adresa DNA ca având "disfuncții, nu neapărat inadvertențe, dar termene, adjective".
Transcriem întocmai adresa DNA:
"În temeiul dispozițiilor art. 170, alin. 1 C.p.p., prin ordonanța nr. 122/P/2012 din 21 mai, DNA a dispus predarea de către Senatul României a tuturor înscrisurilor întocmite în anii 2014 și 2015 de Comisia pentru Regulament a Senatului.
Prin urmare, vă solicităm să predați în cel mai scurt timp, dar nu mai târziu de 27.05.2015, la sediul Direcției Naționale Anticorupție din Calea Știrbei Vodă nr.79-81, sector 1 București:
- toate înscrisurile întocmite în anii 2014 și 2015 de Comisia pentru Regulament a Senatului României
Refuzul de punere la dispoziție a Direcției Naționale Anticorupție a înscrisurilor arătate mai sus constituie infracțiunea de obstrucționare a justiției prev. de art. 271 alin. 1 lit.b, C.p.”
Adresa DNA este semnată ”Cu stimă” de doi procurori și nu conține nici un adjectiv, în ciuda celor afirmate de senatorul Sebastian Grapă. Termenul în care s-a solicitat predarea documentelor a fost de șase zile, suficient pentru a strânge documentele, iar faptul că adresa DNA a ajuns cu întârziere la cancelaria Biroului Permanent al Senatului nu poate fi imputabil procurorilor.
Regulamentul Senatului a fost modificat de mai multe ori de-a lungul timpului, dar niciodată nu a atins controversatul articol 173, care arată că hotărârile Senatului se iau cu majoritatea numărului senatorilor, ceea ce contravine art. 76 din Constituție și care prevede că acestea se adoptă cu votul majorității membrilor prezenți. Abia pe 31 martie, în regim de urgență impusă de izbucnirea scandalului Șova, Senatul a modificat acest articol, cu 109 voturi ”pentru”, un singur vot ”împotrivă” și o abținere.
Pe 1 octombrie 2008, Curtea Constituțională decisese că sunt neconstituționale și trebuie modificate acele articole din regulamentele Camerei Deputaților și Senatului care prevăd adoptarea hotărârilor cu o majoritate absolută și nu cu o majoritate simplă (jumătate plus unul din numărul celor prezenți). Au trecut, așadar, aproape șapte ani de atunci, iar Regulamentul Senatului nu a fost adaptat Constituției, deși termenul era de 45 de zile de la publicarea deciziei Curții. Camera Deputaților a corectat regulamentul propriu încă din 2009. Senatul, nu. Totuși, pe 23 martie 2015, cu doar două zile înaintea votului pentru Dan Șova, Senatul adopta o hotărâre de modificare a Regulamentului, publicată în Monitorul Oficial nr.196 din 24 martie, dar care nu viza articolul 173, folosit în salvarea lui Dan Șova, așa cum revista 22 arăta aici. Această hotărâre dovedește faptul că nu a existat voință politică pentru adaptarea Regulamentului la prevederile constituționale, în așa fel încât să poată fi îngreunate, spre exemplu, hotărârile de încuviințare a urmăririi penale sau a arestării unor foști miniștri și senatori. Din documentele solicitate Senatului de către DNA ar putea reieși de câte ori a fost modificat Regulamentul Senatului în anii 2014 și 2015, fără să fie pusă în aplicare decizia Curții Constituționale din 2008, astfel fiind obstrucționată justiția în cazurile Vosganian și Șova.
