De același autor
Prefectul e un om simplu dupa vorba, dupa port. Ca si primarii de sector sau consilierii PSD, se invarte ca la el acasa intr-un lexic de 500 de cuvinte. Nici n-are nevoie de mai mult. Isi ajuta sintaxa cu gesturi militaroase, drepte ca taietura de topor si cu incruntaturi meditative. El a devenit tatucul adoptiv al orasului. Se intalneste cu primarii de sector pentru a hotari soarta urbei, ii bate pe umeri pe consilierii dizolvati cu tot cu afacerile lor dubioase, da sfaturi si buchete de flori cu chitanta fiscala. Face pe generosul pe banii publici, apare ca Vlad Tepes prin piete dand tepe in galantare, controland cantarele si crucificandu-i pe comercianti, transmite in eter, intr-un limbaj care face foaia sa roseasca, declaratii de razboi total impotriva primarului general.
Chipul contracandidatilor lui Basescu a fost modelat de partid in functie de ce cred expertii ca le-ar trebui bucurestenilor. Au vrut un marinar, s-au pomenit pe cap cu piratii, au vrut un primar cu limbaj colorat, au primit o divizie de specialisti in argou, au vrut o mana de fier, ei au venit cu rangile.
Acesta e statul major care l-a pus la respect pe Basescu. De aici este condusa batalia pentru Bucuresti. O gherila urbana care, de doi ani si mai bine, a ciuruit si desfigurat Capitala mai ceva ca un razboi.
Cu asemenea personalitati, Romania umple Europa de mirare. De catva timp, functionarii Bancii Europene de Investitii sunt in stare de soc si ne vorbesc printre dinti. Baietilor din echipa care l-a luat prizonier pe primarul general le-a inghetat zambetul civilizat intr-un rictus.
Acum doua luni, guvernul a transmis Bancii, care este pusculita Comisiei Europene, ca renunta la un imprumut. Primaria negociase doi ani de zile acordul. Guvernul semnase ca e de acord, iar Parlamentul aprobase.
Bancherii erau pregatiti sa dea drumul la robinet inca din 2001. Atunci, insa, sforile care-i misca pe consilierii de Bucuresti s-au incurcat. Ei au inceput sa traga de timp, sa gaseasca chichite si, in cele din urma, sa dea cu tifla primarului general care le cerea doar un vot formal, pentru a putea incepe instalarea contoarelor pentru caldura. Pe Basescu l-au trecut naduselile. El semnase ca primarul diverse oferte si trebuia sa cheltuiasca banii intr-un timp anume. Tot de la caldura pare a i se fi tras si directorului general de la Regia de energie termica. Pe acesta il trec, de la o vreme, racorile in beciul Politiei. Presat de primar, el incepuse sa instaleze gratuit o prima transa din contoarele aduse de primaria generala. Era devreme si ar fi terminat treaba pana sa inceapa viscolul. Acum sta la fereala si i se da cu Codul Penal in cap, paragraf cu paragraf.
De scrisoarea care a anulat imprumutul si a astupat canalele financiare europene s-a aflat recent. Primarul general nu stia de ea. Nici apropiatii sai. Stiau doar guvernul si bancherii europeni. Acestia din urma au tacut o vreme vexati. Nu li se intampla in fiecare zi ca, dupa un flirt de doi ani, sa fie refuzati peste noapte.
Treaba lor ca se mira. De ce nu s-au mirat acum jumatate de an cand prefectul de Iasi spunea ca SRI-ul a intepat cablul telefonic al Comisiei Europene? De ce nu s-au mirat acum un an cand deputatul PSD Ionel Olteanu le lua ochii cu un raport de tara plin de marete realizari, mesterit in culisele partidului? De ce nu s-au mirat cand au descoperit ca multi dintre banii europeni au fost greblati de Mischie si altii ca el in propriile buzunare?
Si-apoi, ce mi-s 100 de milioane de dolari, pentru un partid care numara atatia oameni economi? De ce si-ar face probleme partidul lui Vanghelie care a organizat, spune presa, un revelion de miliarde? Primarul a lipit ca nasul cununite de bani verzi pe fruntea cantaretilor si a puscat artificii de zeci de mii de dolari. Dar si fieful focsanean al lui Marian Oprisan a ingrasat focul de artificii cu bancnote de 500 de mii. In total, vreo 3 miliarde de lei. De ce si-ar face probleme partidul lui Iosif Armas, afacerist cinstit care a adunat toata spuma afacerilor de pe ruta Oradea-Calarasi ca un bulgare de zapada? De ce si-ar face probleme Adrian Nastase cu colectia lui de tablouri si case cu tot?
Sau Doru Ioan Taracila care si-a cumparat Calarasiul iubit inca din mandatul trecut? De ce si-ar face probleme un partid ai carui admiratori au ocupat cea mai mare parte a primelor locuri pe lista celor mai bogati o suta de romani?
Te si miri ca bucurestenii, indragostiti cu incapatanare de oamenii duri ai politicii, nu se lasa aburiti de figurile de ceara ale partidului, nici de ploaia de pietre care curge prin acoperisul primariei si l-ar alege din nou pe Basescu. Poate si pentru ca, in comparatie cu adversarii sai, chiar si Basescu pare o orhidee pierduta in jungla politica. Dar e lucru stiut, iarna nu-i ca vara si cu o orhidee nu se face primavara.
Ca hotararea consilierilor de la Primaria capitalei pune Romania intr-o lumina mizerabila nu mai mira pe nimeni. In fond, asta fac politicienii nostri, toti, de mai bine de un deceniu. Dar nimeni in PSD nu baga de seama ca nacafalele consilierilor transforma si legislativul, si executivul, care aprobasera imprumutul, intr-o banda de prosti si de neispraviti! Si de ce-ar face-o, de vreme ce, de o buna bucata de vreme, PSD a adoptat golania ca mod de a face politica si de a guverna. De sus si pana jos. Cine credeti ca arde de nerabdare sa-i dea un cap in gura unui adversar politic?
Manieratul nostru prim-ministru, Adrian Nastase. E drept, adversarul politic era Vadim Tudor, dar orisicat...
