De același autor
Adrian Nastase s-a spalat de coruptie intr-un ocean de vorbe. Videoconferintele cu prefectii sunt cuvantari fluviu despre starea politica a tarii si a lumii. Apare si la televizor unde are, de asemenea, ceva important de spus, un adversar de sufocat sub mareea sintactica. Are pe o hartie nu numai raspunsurile, ci si intrebarile. Un ocean de vorbe din care premierul sare din cand in cand la tarm cu morfologia in gura. Romaneasca lui din lemn de trandafir nu-i este suficienta. Nici microfoanele unidirectionale de la guvern. Cand simte nevoia sa convinga, umbla la pusculita secreta a guvernului si aranjeaza cu protocolul ambasadelor sa-i deschida usile prin Europa. Acolo, pe covorul rosu, face exercitii de respiratie democratica cu presa si diplomatii care-l intreaba verde in fata cum sta cu coruptia. Ii place sa imbrace cu o sintaxa sumara engleza lui saraca, il tenteaza si franceza careia ii da un aer usor functionaresc.
Dupa criza din timpul afacerii Armaghedon, a invatat sa se controleze. Structura si mai ales stilistica discursului sunt mult imbunatatite. Lupta impotriva coruptiei apare pe prim-plan. Evoca reforma institutiilor, eradicarea birocratiei. Daca i se cere sa fie exact in raspunsuri, incepe sa aproximeze. Spune comision (in loc de mita), concediat (in loc de suspendat din functie) si ajutoare de la guvern (in loc de deturnare de fonduri). Cand e citat, pretinde ca traducerea nu respecta spiritul limbii romane. A invatat de la Ion Iliescu sa puna defectiunile si gafele pe seama traducatorului.
E imaginea vie a omului care nu tace si face. Nu stim ce face, ca nu despre asta vorbeste. Daca ar fi sa ne luam dupa presa, e de presupus ca fac altii suficient de mult pentru el ca sa-i lase timp sa vorbeasca. Cand isi cheama adversarii sa-i numere ouale, e sigur ca nu e vorba despre cele de aur. Acestea sunt ascunse bine, sub oceanul de discursuri. Adrian Nastase stie ca pentru a face o aritmetica a coruptiei, ii trebuie corupti. De cand a inteles ca e mai bine sa numere el, decat sa-l numere altii, premierul sta toata ziua cu anticoruptia in gura. E drept ca in tara vede mai bine coruptia din ochii celuilalt decat anticoruptia din propriii ochi. Ionel Blanculescu si robotii sai de la Autoritatea pentru Control scurma adanc in gunoiul tranzitiei, pentru a cerceta greaua mostenire primita de la fosta guvernare. Potera lui Nastase ii alearga si azi pe fostii guvernanti de la care spera sa scoata bani sa plateasca datoriile lui Iacubov, Gheorghe Savu sau Culita Tarata.
Insa, de la o vreme, Adrian Nastase se incurca in vorbe. Sau are doua fete. Si un discurs dublu. Unul agresiv si arogant, pentru uz intern, altul pentru uz extern, de politician responsabil, cand iritat, cand glumet, dar mereu imbracat in zale de Sfantu Gheorghe in lupta cu balaurul coruptiei. Intrebat la BBC cum lupta cu coruptia cel numit "Nastase-sase case", dupa ce a batut campii cu gratie si fara sa roseasca, vorbind despre inapoierea proprietatilor ("95% din populatie si-a primit inapoi terenurile, casele, proprietatile"!!) si despre privatizare ("93% din industrie a fost privatizata"!!), copilul minune al lui Ion Iliescu a adaugat ca "Nastase-sase case a fost o gluma care se referea la faptul ca in 53 de ani de viata m-am mutat dintr-un apartament intr-altul, lucrurile au fost lamurite". Lamurite si nu prea. Conform propriei declaratii de avere are numai cinci case, una pe numele sau, celelalte patru pe cel al sotiei!!!
In vreme ce in tara deplange si ia in brate colegii nevoiti sa-si dea demisiile pentru a clarifica furtisagurile descoperite de presa, acelasi Adrian Nastase scrie cu manuta lui in The Washington Post: "chiar saptamana trecuta am concediat trei membri de frunte ai Guvernului, suspectati de coruptie"!!! Si asta dupa ce afirmase cu gurita lui: "Vreau sa insist asupra modalitatii de schimbare a celor trei ministri, pentru simplul motiv ca s-a incercat in mod voit sau poate din necunoastere sa se rastalmaceasca o serie de declaratii si s-a incercat sa se imprime deciziilor noastre alte conotatii. (...) Nu a fost vorba de demiteri, cu atat mai putin de combinatii la o masa de noapte"!!!
Limba romana cat o fi ea de dulce nu poate substitui faptele. Un politician cu doua discursuri, unul pentru uz intern si cu totul altul pentru export, risca sa fie luat drept mincinos. Nu poti pacali tot timpul pe toata lumea!