Controversa destituirii lui Trump: mărturiile ambasadorilor

De mai bine de o lună democrații din Camera Reprezentanților au declanșat o anchetă asupra președintelui Trump care ar putea duce la destituirea sa. Așadar, ce aflăm din depozițiile martorilor?

Octavian Manea 29.10.2019

De același autor

Prima pe lista celor mai importante personaje este fosta ambasadoare a SUA la Kiev, Marie Yovanovitch, care s-a prezentat în fața Congresului la 11 octombrie. Membră a corpului diplomatic (Foreign Service Officer) s-a aflat timp de 33 de ani în serviciul a șase administrații (patru republicane și două democrate). Ea a descris în timpul audierilor un fel de monstruoasă coaliție între „ucrainenii care continuă să profite de un sistem corupt și americanii care fie nu înțeleg corupția sistemului, fie au ales să o ignore pentru propriile lor obiective“.

Departamentul de Stat, golit de conținut din interior

Este sugestiv faptul că, la începutul lui martie, Pompeo îi ceruse să rămână la post până în 2020, doar pentru ca două luni mai târziu să i se ordone să ia primul avion spre casă. Revenită în centrală, a vrut să afle punctual motivele schimbării de direcție. Numărul doi din Departamentul de Stat i-ar fi mărturisit faptul că „președintele și-a pierdut încrederea și nu mai dorea să fie ambasadorul său“. Mai mult, încă din vara lui 2018, „președintele făcea presiuni pentru rechemarea sa“. În finalul depoziției sale, Yovanovitch a remarcat faptul că s-ar fi așteptat ca, după trei decenii în serviciul politicii externe americane, guvernul să o protejeze când este atacată de interese străine. În încheiere, a avertizat despre faptul că astăzi Departamentul de Stat „este atacat și golit de conținut din interior“.

Agenda lui Giuliani: determinarea ucrainenilor să-l investigheze pe Biden

Un alt personaj principal în saga ultimelor săptămâni este și reprezentantul SUA la UE, Gordon Sondland (un fost proprietar de hoteluri ajuns ambasador), audiat pe 17 octombrie. Despre fosta ambasadoare a SUA la Kiev el spune că nu a făcut parte din campania de discreditare și înlăturare a acesteia. Dimpotrivă, o consideră un excelent diplomat cu o cunoaștere profundă a dinamicilor interne din Ucraina și a relațiilor americano-ucrainene. Cât despre actualul ambasador (William Taylor), îl vede ca pe un funcționar public dedicat, preocupat de viitorul Ucrainei și un foarte eficient reprezentant al intereselor SUA.

În depoziția sa, Gordon Sondland povestește despre întâlnirea pe care a avut-o cu Donald Trump la 23 mai, la trei zile de la inaugurarea noului președinte ucrainean. În ciuda optimismului proiectat de delegația care tocmai se întorsese de la Kiev, „președintele era sceptic că Ucraina era serioasă în privința reformelor și a luptei anticorupție și ne-a îndrumat să discutăm cu domnul Giuliani, avocatul său personal, despre preocupările sale“. Pentru toți cei prezenți devenise clar că personajul-cheie cu influență asupra președintelui în chestiunea ucraineană era Rudy Giuliani. A reieșit astfel că Donald Trump dorea o declarație publică din partea lui Zelenski prin care se angaja să cerceteze infracțiunile de corupție. Dar existau și cerințe specifice: Giuliani a vorbit expres despre alegerile din 2016 (inclusiv de serverul Partidului Democrat) și despre firma Burisma ca fiind două spețe de interes pentru Donald Trump. Sondland mai recunoaște că nu a înțeles decât mai târziu că „agenda lui Giuliani ar fi inclus un efort de a-i determina pe ucraineni să îl investigheze pe vicepreședintele Joe Biden sau pe fiul acestuia și să îi implice pe ucraineni, direct sau indirect, în campania de realegere a președintelui din 2020“.

Suspendarea ajutorului militar contra ajutor în campania lui Trump

Probabil cea mai explozivă dintre mărturii a fost cea oferită de actualul ambasador american la Kiev, William Taylor - un diplomat de carieră care s-a aflat în serviciul fiecărei administrații americane din 1985 până astăzi. A fost personal rugat de către Mike Pompeo să preia misiunea diplomatică americană din Ucraina după rechemarea ambasadoarei Yovanovitch. A ezitat să revină în serviciul activ, dar „dacă țara îți cere, o faci“. Era în mod fundamental îngrijorat de manevrele politice, dar și de interferența avocatului personal al președintelui în relația dintre Ucraina și Statele Unite. A fost însă asigurat de Pompeo că politica SUA față de Ucraina rămânea neschimbată – o puternică susținere diplomatică, amplificată de un robust ajutor militar și economic.

Problema de fond pe care a descoperit-o în teren ținea de existența a două canale de policy-making în relație cu Ucraina: cel oficial și un altul informal (ad-hoc reunit în jurul ambasadorului Volker, ambasadorului Sondland și al lui Rudy Giuliani). Acesta din urmă începuse să funcționeze la scurt timp după inaugurarea noului președinte și imediat ce Kievul începuse să pledeze pentru o întâlnire oficială Zelenski-Trump. Înainte însă, Kievul trebuia să-și demonstreze disponibilitatea de a coopera în chestiunea sensibilă „a anchetelor“. Până la mijlocul lui iulie întregul peisaj părea limpezit: „vizita oficială a președintelui Zelenski era condiționată de investigațiile privind Burisma și presupusa interferență ucraineană în alegerile din 2016“. Pentru Taylor mai devenise clar un lucru: faptul că efortul informal era coordonat în întregime de Giuliani.

Pe 18 iulie, Taylor află despre înghețarea ajutorului militar către Ucraina de către Biroul de Management și Buget la inițiativa șefului staffului prezidențial, Mick Mulvaney. Este momentul în care conștientizează că politica informală intră în coliziune directă cu poziția oficială (de susținere a unei țări aflate sub agresiune rusă). Taylor era pregătit să demisioneze. La 29 august, după o discuție cu John Bolton, ambasadorul SUA la Kiev îi trimite o cablogramă lui Pompeo avertizându-l că suspendarea ajutorului militar este o „nebunie“. La începutul lui septembrie îi trimite un SMS ambasadorului Sondland în care îi cere lămuriri: „acum spunem că asistența militară și vizita de la Casa Albă sunt condiționate de anchete“? Răspunsul ar fi fost că președintele Trump vrea ca Zelenski să afirme public că Ucraina va investiga Burisma și presupusa implicare ucraineană în alegerile din 2016 din SUA. Totul depindea de un astfel de anunț. La 9 septembrie transmite un alt SMS în care spune: „este o nebunie să reținem asistența militară pentru ajutor într-o campanie politică“. Rămâne sugestiv modul în care Sondland explică raționamentul președintelui: „când un om de afaceri trebuie să semneze un cec unei persoane care îi datorează ceva, business-man-ul îi cere să se achite înainte“ de datorie. //

Fiona Hill & John Bolton

Ieșirea explozivă a ambasadorului american de la Kiev urmează unui alt moment la fel de tectonic: audierea de aproape 9 ore a Fionei Hill, cea care timp de aproape doi ani și jumătate a avut în coordonare, la nivelul Casei Albe, politica americană față de spațiul postsovietic. A părăsit administrația cu câteva zile înainte de convorbirea fatidică dintre Zelenski și Trump din 25 iulie. Este cunoscută pentru biografia despre Vladimir Putin (Mr. Putin: Operative in the Kremlin) pe care a publicat-o (alături de Clifford G. Gaddy) în timp ce lucra la Brookings Institution. În administrație a fost recrutată de fostul general Michael Flynn (primul consilier pe probleme de securitate națională al lui Donald Trump). În timpul audierilor, Fiona Hill a povestit despre tumultuasa interacțiune dintre John Bolton și Gordon Sondland, care a avut loc în 10 iulie. Ulterior acelei întâlniri, Bolton i-ar fi destăinuit că „nu vrea să fie părtaș la drug deal-ul pe care Sondland și Mulvaney îl pregătesc“. În general, Bolton avea rezerve profunde față de inițiativele lui Giuliani, pe care îl vedea ca pe „o grenadă de mână care îi va arunca pe toți în aer“. Amănunte importante despre întâlnirea furtunoasă apar și în mărturia ambasadorului american de la Kiev. El a fost informat despre natura discuțiilor tot de Fiona Hill, care ar fi precizat că ambasadorul Sondland ar fi legat în mod direct „anchetele“ pe care trebuiau să le deruleze ucrainenii de primirea lui Zelenski la Casa Albă. Intuind pericolul, Bolton (de profesie avocat) a suspendat întâlnirea și a îndemnat-o pe Hill să-i contacteze pe avocații NSC (National Security Council), spunându-i că „nu ar trebui să aibă nicio legătură cu politica internă“.

Rămâne la fel de sugestivă și controversata declarație a șefului administrației prezidențiale. Întrebat punctual în timpul unei conferințe de presă (17 octombrie) despre motivele care s-au aflat la baza suspendării asistenței militare către Ucraina, Mick Mulvaney a răspuns: „a menționat președintele în treacăt și corupția legată de serverul partidului democrat? Absolut. Nicio îndoială despre asta. De asta am reținut acei bani“.

TAGS:

Opinii

RECOMANDAREA EDITORILOR

Bref

Media Culpa

Vis a Vis

Opinii

Redacția

Calea Victoriei 120, Sector 1, Bucuresti, Romania
Tel: +4021 3112208
Fax: +4021 3141776
Email: [email protected]

Revista 22 este editata de
Grupul pentru Dialog Social

Abonamente ediția tipărită

Abonamente interne cu
expediere prin poștă

45 lei pe 3 luni
80 lei pe 6 luni
150 lei pe 1 an

Abonamente interne cu
ridicare de la redacție

36 lei pe 3 luni
62 lei pe 6 luni
115 lei pe 1 an

Abonare la newsletter

© 2019 Revista 22