Războiul subversiv al Moscovei pe Flancul Estic

Zapad 2017, megaexercițiul armatei ruse desfășurat în proximitatea spațiului baltic, este văzut drept amenințarea zilei. Dar poate și mai importante sunt breșele de altă natură, preponderent politice și societale deja existente în Grupul de la Vișegrad.

Octavian Manea 12.09.2017

De același autor

 

Săptămâna trecută, ESGA, un centru de cer­ce­tare din București, a găzduit intervenția unui re­putat specialist în războiul subversiv al Mos­covei, profesorul Mark Galeotti. Și nu Zapad era principala lui preocupare. Pentru el comportamentul Ru­siei arată mai degrabă ca o for­mă de „gherilă geo­po­li­ti­că“ prin care Moscova vâ­nea­ză „slăbiciunile“ Vestului. Cu alte cuvinte, caută să lucreze cu materialul clientului, să-i speculeze vulnerabilitățile in­terne. „Iar slăbiciunile Ves­tu­lui provin tocmai din faptul că este compus dintr-o cons­te­lație de democrații care respectă legea. Ru­șii pot foarte rar să creeze probleme în Vest, dar pot să exacerbeze, să înrăutățească mul­te dintre problemele care au cuprins astăzi Occidentul“, spune Galeotti. În consecință, clivajele societale de tot felul, faliile regionale, deficitul de legitimitate al partidelor tra­di­țio­na­le, ascensiunea mișcărilor nativiste, into­le­rante, care zguduie establishmentul, reculul democratic în statele până nu demult marile be­neficiare ale extinderii euroatlantice și chiar cochetarea lor cu modele și com­por­ta­mente iliberale, alternative democrației occi­den­tale - înseamnă tot atâtea oportunități de in­filtrare care, amplificate strategic, con­tex­tu­al, prin campanii de „măsuri active“ (așa cum s-a întâmplat în alegerile din Statele Uni­te de anul trecut) pot dezechilibra Vestul din interior. Este modalitatea ideală pentru a ține în șah statele europene, con­sumate de crize interne, dez­binate și cât mai departe de pro­blemele și preocupările spa­țiului postsovietic. Totul pen­tru a face încă un pas către obiectivul fundamental, acela de a forța „o nouă în­țe­legere de tip Ialta. Putin vrea linii clare de demarcație pri­vind teritoriul și sfera de in­fluență a Rusiei“. Însă pentru Moscova, adevărata ofensivă este una prepon­derent nonmilitară, căutând incursiunile sub­versive și tratând terenul politicii și al gu­ver­nării „drept principalul câmp de bătălie“.

 

Iar în momentul în care punem laolaltă meto­do­logia subversivă a Moscovei cu realitățile din profunzimea Europei Centrale, din Grupul de la Vişegrad - V4 (până de curând plutonul mo­del al integrării), peisajul este încă și mai alarmant. Imaginea regiunii ex­pu­să într-un „index“ al vulnerabilității rea­lizat în urmă cu câteva luni de Globsec este edificatoare.

 

Politic, Ungaria pare de departe cea mai vul­nerabilă. Guvernul Orbán are deseori atitudini și poziții proruse (critică sancțiunile impuse de UE), iar în ultimii ani a adoptat practici mai degrabă „putiniste“ de hărțuire și inti­mi­dare a societății civile critice (ONG-uri, dar și Universitatea Central Europeană) denunțând-o drept o coloană a cincea „sorosistă“. La toate acestea se adaugă influența pe care încă o exercită din opoziție Jobbik-ul, un partid care cochetează cu multe dintre pozițiile proruse.

 

Privită însă din perspectiva opiniei publice, Slo­vacia este văzută drept cea mai vulne­ra­bi­lă la operațiunile de influență străină. Galeotti o plasează chiar în categoria societăților care riscă să devină „captive“. Aici, Moscova chiar poate spera să câștige „inimi și minți“. Există un procent de aproape 12% din populație ca­re sprijină în mod deschis o orientare pro­es­tică, în general un electorat care tinde să vo­teze cu social-democrații, partidele națio­na­lis­te sau extrema dreaptă. În același timp, pan­sla­vismul încă rezonează cu anumite seg­men­te ale societății. Pe acest fond, și mesajele de sus­ținere contextuală a Kremlinului, trans­mi­se în repetate rânduri de premierul Robert Fico. În același timp însă, crește popularitatea forțelor extremiste precum Partidul Poporului „Slovacia Noastră“, cel care în alegerile de anul trecut a obținut 8% și care se remarcă printr-o orientare explicit antioccidentală, ple­dând pentru retragerea din UE și NATO (con­si­derat un pact criminal în serviciul SUA). Drept alternativă la orientarea occidentalo-cen­tris­tă, partidul propune „o cooperare echilibrată cu toate țările lumii“. Totodată, partidul în­cear­că de ceva timp să înființeze o aripă pa­ra­militară, un fel de „miliție“ de autoapărare împotriva elementelor nonslovace.

 

În statele în care instituțiile „au un grad de consolidare moderată“, Rusia poate ajunge să-și exercite influența prin intermediul unor politicieni sau partide minoritare, avertizează Galeotti în cel mai recent raport al său. Din aceas­tă perspectivă, Cehia este candidatul ide­al. Este cea mai eurosceptică țară din gru­pul V4, o societate unde aproape jumătate din populație consideră că Republica Cehă ar trebui să se afle undeva între Est și Vest. De altfel, președintele Miloš Zeman este văzut drept unul dintre cei mai proruși politicieni din Europa, un megafon al narațiunilor puse în circulație de mașina propagandistică a Krem­linului. În plus, în opoziție sunt partide parlamentare care îmbrățișează explicit po­zi­țiile geopolitice ale Moscovei.

 

Oare cum ar trebui România să se securizeze în­tr-o regiune tot mai volatilă? Consolidarea apă­rării împotriva manipulărilor interne, ur­mă­rirea banilor rusești care merg spre in­ves­tiții și poate cel mai important aspect ține de lupta împotriva corupției care rămâne „un multiplicator de putere al oricărei interferențe străine“, sunt câteva dintre sugestiile exper­tu­lui britanic.

Opinii

RECOMANDAREA EDITORILOR

Bref

Media Culpa

Vis a Vis

Opinii

Redacția

Calea Victoriei 120, Sector 1, Bucuresti, Romania
Tel: +4021 3112208
Fax: +4021 3141776
Email: [email protected]

Revista 22 este editata de
Grupul pentru Dialog Social

Abonamente ediția tipărită

Abonamente interne cu
expediere prin poștă

45 lei pe 3 luni
80 lei pe 6 luni
150 lei pe 1 an

Abonamente interne cu
ridicare de la redacție

36 lei pe 3 luni
62 lei pe 6 luni
115 lei pe 1 an

Abonare la newsletter

© 2020 Revista 22