Ucrainagate: o convorbire seismică pentru Administrația Trump

Săptămâna trecută, Camera Reprezentanților a inițiat ancheta parlamentară care se poate termina cu declanșarea procedurii de impeachment a lui Donald Trump.

Octavian Manea 01.10.2019

De același autor

Esența denunțului presupusului agent de informații care se află la baza demersului parlamentar a pornit de la discuția telefonică dintre Donald Trump și Volodimir Zelenski. El reconstituie o convorbire cu aparență de quid pro quo în care Trump îi cere noului președinte ucrainean o dublă favoare: să facă lumină în două chestiuni – cea a atacului asupra serverului Partidului Democrat, care de fapt nu ar fi fost orchestrat de Moscova, iar cealaltă privește o potențială intervenție a vicepreședintelui Biden pentru a stopa o anchetă asupra fiului său. Care, dacă ar fi probate, ar reseta cursa electorală americană. Totodată, Trump i-a cerut lui Zelenski să înlesnească oamenilor săi (Giuliani și Barr) accesul la stadiul cercetărilor. Ulterior acestui moment, sprijinul american către Ucraina, o țară aflată în conflict militar cu Rusia, avea să fie temporar suspendat. Interesantă rămâne percepția administrației prezidențiale din Ucraina, care în comunicatul despre convorbire spune că „Donald Trump și-a exprimat convingerea că noul guvern ucrainean va putea îmbunătăți rapid imaginea Ucrainei și va finaliza investigațiile privind cazurile de corupție care au ținut pe loc cooperarea dintre Ucraina și Statele Unite“. Două au fost cazurile de corupție discutate.

Primul element care iese în evidență din lectura memorandumului convorbirii este legat de CrowdStrike, o companie specializată în cybersecurity, angajată de democrați să investigheze spargerea serverului parti­dului: „Aș vrea însă să ne faci o favoare, deoarece țara noastră a trecut prin multe, iar Ucraina știe multe despre asta. Aș dori să afli ce s-a întâmplat cu toată această situație cu Ucraina, mulți vorbesc de Crowdstrike. Ei spun ca Ucraina are serverul“. Sugestiv este faptul că discuția are loc în aceeași zi (25 iulie) în care Robert Mueller se prezentase pentru prima dată la audieri în fața Congresului. Secvența demonstrează fără echivoc faptul că președintele SUA nu și-a însușit în niciun moment verdictul comunității de informații americane privind atacul rusesc asupra democrației americane. Dimpotrivă, este adeptul unei alte narațiuni – că este o conspirație democrată a cărei sursă se află de fapt în Ucraina. Nu în Rusia. CrowdStrike este firma angajată de democrați să investigheze spargerea serverului DNC (Comitetul Național al Partidului Democrat).

Or, în marginea acestui detaliu s-a țesut un întreg narativ amplu alimentat pe parcursul ultimului an de către avocatul președintelui – Rudy Giuliani. În aprilie într-un interviu pentru Fox News, acesta dezvăluia că întreaga explicație pentru investigarea lui Trump se află în Ucraina „unde există un grup de oameni care au lucrat să o ajute pe Hillary Clinton și care au complotat împreună cu campa­nia Clinton“. Desigur, din scenariu nu putea să lipsească George Soros. Duminica trecută la ABC News, în emisiunea lui George Stephanopolous, avocatul lui Trump dezvăluia că încă din 2016 ucrainenii i-au spus că operațiunea de coluziune „s-a întâmplat în Ucraina și s-a întâmplat cu Hillary Clinton. George Soros era în spatele ei. Compania lui George Soros o finanțat-o“. În colimator este și fosta ambasadoare a SUA la Kiev, Marie Yovanovitch, rechemată de Departamentul de Stat cu două luni înainte de finalizarea mandatului, despre care Giuliani este convins că „într-un fel sau altul va merge să lucreze pentru Soros, direct sau indirect. Ce vă pot spune sunt lucrurile pe care le-am auzit de­spre ea. Ambasada ei a fost implicată din greu pentru a găsi și crea informații compromițătoare despre oameni din campania Trump“. În general, acesta este „adevărul“ (atent orchestrat de Giuliani) în care pare să creadă președintele SUA (în răspăr cu toate serviciile de intelligence americane) – un complot pus la cale de George Soros. Nici vorbă de Rusia. Despre tot acest episod, chiar unii dintre oamenii președintelui Trump aveau să declare că „nu este doar o teorie a conspirației, ci a fost complet deconstruită. Nu are nicio validitate“, spune Tom Bossert (primul consilier pe pro­bleme de homeland security al administrației).

Ulterior discuției despre CrowdStrike, s-a ajuns și la subiectul potențialului său oponent politic – Joe Biden: „se vorbește mult despre fiul lui Biden, că Biden ar fi oprit urmărirea penală și o mulțime de oameni vor să afle despre asta, astfel încât orice puteți face împreună cu procurorul general ar fi minunat. Biden s-a lăudat că a oprit urmărirea penală, așa că dacă poți să verifici acest lucru...“. Fragmentul face trimitere la acuzația că Biden ar fi exer­citat presiuni asupra lui Petro Poroshenko, în vederea concedierii procurorului general Viktor Shokin, cel care investiga compania de gaz în boardul căreia se afla și fiul vicepreședintelui. Uită să spună că demisia acestuia a fost atunci cerută la unison de UE, de FMI sau de organizațiile societății civile din Ucraina.

Figura centrală a scandalului rămâne controversatul Rudy Giuliani. În acest context nu trebuie uitată și predispoziția lui nu doar de a ventila tot felul de teorii ale conspirației, dar și de a se asocia cu tot felul de personaje sulfuroase din Estul Europei. Să ne amintim doar de scrisoarea plătită anul trecut prin care acesta deplângea faptul că progresele României „au fost subminate grav de excesele DNA sub conducerea fostului procuror șef, LCK“. //

Opinii

RECOMANDAREA EDITORILOR

Bref

Media Culpa

Vis a Vis

Opinii

Redacția

Calea Victoriei 120, Sector 1, Bucuresti, Romania
Tel: +4021 3112208
Fax: +4021 3141776
Email: [email protected]

Revista 22 este editata de
Grupul pentru Dialog Social

Abonamente ediția tipărită

Abonamente interne cu
expediere prin poștă

45 lei pe 3 luni
80 lei pe 6 luni
150 lei pe 1 an

Abonamente interne cu
ridicare de la redacție

36 lei pe 3 luni
62 lei pe 6 luni
115 lei pe 1 an

Abonare la newsletter

© 2019 Revista 22