De același autor
In principiu, era de asteptat ca aceste tensiuni intre Chisinau si Bucuresti sa apara o data cu venirea comunistilor la putere, deoarece platforma electorala a acestora era una profund antiromaneasca, ca si cea a predecesorilor lor, Partidul Democrat Agrar, care a facut din antiromanism o ideologie. Comunistii si-au facut un fel de platforma electorala din antiromanism si filorusism exagerat, in ideea aderarii la uniunea Rusia-Belarus, atragand in mare parte populatia rusofona - nu ma refer la rusi propriu-zis, ci la ucrainieni, la gagauzi, la bulgari, care continua sa fie rusificati de actualele autoritati. Pe de alta parte, in Republica Moldova, din pacate, partidele politice s-au deosebit intre ele multa vreme conform vectorului de orientare geografica: prorusesti sau proromanesti, respectiv antiromanesti sau antirusesti. Comunistii sunt probabil ultimul partid care pastreaza aceasta atitudine rudimentara, caci este un rudiment al gandirii politice din Basarabia inceputului de an ‘90. Ei continua sa atace Romania cu treaba si fara treaba, folosindu-se si de cultura politica foarte joasa a populatiei si de anumite prejudecati ale populatiei de limba rusa. Populatia de limba romaneasca, in pofida faptului ca o mare parte a ei i-a votat pe comunisti, nu se solidarizeaza cu opinia expusa de Partidul Comunist. Conform majoritatii sondajelor de opinie care au fost facute la Chisinau recent, majoritatea populatiei nu are sentimentele de ostilitate vizavi de Romania, pe care incearca sa le cultive Partidul Comunist.
Intr-un recent sondaj de opinie, peste 50% din populatia intervievata opta pentru Uniunea Europeana, nu pentru Rusia. Cum explicati faptul acesta?
Cred ca aici Romania are si ea un rol. Foarte multi basarabeni, in pofida faptului ca au votat, poate, Partidul Comunist, stau la rand pentru a obtine cetatenia romana. Ei inteleg foarte bine ca nivelul de viata in Romania, datorita reformelor sprijinite de Europa, este mult mai ridicat. Ei vad foarte bine ca in spatiul CSI, catre care s-au orientat vreme indelungata, nu este nici stabilitatea, nici prosperitatea de altadata. Este imbucurator faptul ca marea majoritate a celor care se pronunta in favoarea acestei optiuni europene sunt tinerii. Dar este aici si o mare problema: 800.000 de basarabeni sunt in prezent in afara Republicii Moldova si, din pacate, marea majoritate a acestora sunt cei cu varste intre 25-50 de ani. Electoratul Republicii Moldova este unul preponderent imbatranit, iar tinerii sub 25 de ani, inclusiv studentii, au o prezenta foarte scazuta la votare. In pofida acestor procente imbucuratoare, cei care militeaza pentru Uniunea Europeana nu inteleg deseori ca, pentru a putea merge efectiv in aceasta directie, mai trebuie sa se si prezinte la votare.
Ce parere aveti despre faptul ca Moscova a cerut recent autoritatilor de la Chisinau sa puna capat demonstratiilor care au loc in fata ambasadei Federatiei Ruse?
In cazul dat, am o parere foarte proasta nu atat despre Moscova, cat despre Chisinau. Faptul ca rusii au cerut acest lucru este in traditia lor. Chisinaul, care nu a spus nimic, a avut o atitudine uluitoare - pana si organismele internationale, institutiile europene, tari concret vest-europene au luat atitudine vizavi de faptul ca Rusia incalca si termenul de retragere impus la Porto. In acest timp, guvernul de la Chisinau nu a spus nimic referitor la asta, ceea ce a suparat pe foarte multa lume, inclusiv pe cei care aveau anumite simpatii vizavi de actuala guvernare. Presedintele Voronin nu a luat nici o atitudine, desi trebuia sa fie primul care sa se alature protestatarilor, pentru ca este in joc interesul autoritatilor de la Chisinau, in primul rand. Nu se apara aici un interes de partid, chiar si de opozitie. Este o palma data nu numai Republicii Moldova ca stat suveran, ci si comunitatii internationale. In timpul recentei sale vizite la Chisinau, domnul Jaap de Hoop Scheffer, ministrul olandez de Externe, pe care am avut fericirea sa-l intalnesc, s-a simtit oarecum frustrat indirect de aceasta lipsa de atitudine a autoritatilor. Este foarte curios faptul ca Ministerul Justitiei si Ministerul de Externe de la Chisinau, la acest ordin al Moscovei, au inceput sa spuna: “Haideti sa interzicem pichetul din fata ambasadei, ca deranjeaza Federatia Rusa”. Daca aceste manifestatii erau ilegale, autoritatile moldovene trebuiau sa spuna acest lucru pana acum; or, aceste manifestatii dureaza deja de doua luni. Impresia tuturor este ca, la ordinul Moscovei, domnul Voronin a declarat pichetul ca fiind ilegal. Comportamentul de guvernator al domnului Voronin si al autoritatilor moldovene nu face decat sa strice imaginea lor in tara.
Criza din Transnistria
Cum comentati atitudinea autoritatilor de la Chisinau fata de criza transnistreana, avand in vedere ca unele autoritati europene au incercat sa se implice si sa rezolve aceasta criza?
Autoritatile de la Chisinau sunt mai curand in zona ideilor promovate de Moscova, initial de domnul Primakov, actualmente de domnul Kozak. Ei propun niste proiecte de solutionare a conflictului transnistrean, care in aparenta, pentru un observator nu prea avizat cu ceea ce se intampla in Republica Moldova, seamana cu cele propuse de Occident. In realitate, proiectele rusesti, fata de care se arata incantate autoritatile de la Chisinau, vizeaza o federatie cu trei subiecti, deci ridicarea in rang de subiect si a Gagauziei, care are 20 de comune, nici macar o jumatate de judet. In fond, acceptarea acestor proiecte ar insemna recunoasterea lichidarii Republicii Moldova ca stat - va imaginati ca, daca acceptam acest proiect, care presupune egalitatea celor trei subiecti, reprezentarea lor ar fi egala in Camera Superioara a Parlamentului, care are drepturi foarte mari. Asta ar insemna ca, de exemplu, din 90 de deputati, 30 ar fi transnistreni, 30 gagauzi si 30 moldoveni.
Este foarte usor de inteles ca cei 60 de deputati veniti din Gagauzia si din Transnistria ar bloca orice proiect de orientare europeana si ca Republica Moldova ar deveni nici macar o gubernie, o colonie in cel mai clasic sens al cuvantului. Ceea ce deranjeaza iarasi este aceasta lipsa de initiativa din partea Chisinaului care, timp de 12 ani, nu a venit cu un proiect propriu de solutionare a conflictului transnistrean. In special in ultimii ani, de cand sunt comunistii la putere, ni se impune sa discutam proiecte care vin din afara, ale ucrainienilor, ale rusilor sau chiar si mai rau, proiectele transnistrenilor care, spre deosebire de noi, au mai multa initiativa. Ei au facut un contraproiect de solutionare a conflictului transnistrean si ne impun sa il discutam. Proiectul transnistrean propune o confederatie, cu posibilitati de interventie in politica Chisinaului.
Care este varianta propusa de Partidul Social Liberal pentru rezolvarea acestei crize?
Am fost singurii care am venit cu un proiect autonom in intampinarea OSCE-ului. Noi am propus doua variante. Prima varianta se baza pe conceptul autonomiei extinse a statutului special; un exemplu al unui astfel de statut este Hong Kongul in cadrul Chinei, care dispune de o autonomie foarte larga, de o moneda proprie, de reprezentante economice internationale, de posibilitati chiar de a avea si o politica externa autonoma limitata, in special in sens cultural si economic. Daca Transnistria ar dori sa prezerveze nu stiu care identitati regionale, lingvistice sau etnice ale ucrainienilor si rusilor de acolo, un astfel de statut ar fi ideal pentru ei. In fond, ei dispun de o autonomie foarte larga, numai ca trebuie sa recunoasca apartenenta la Republica Moldova, iar aceasta ramane un stat unitar. Problema este ca transnistrenii nu vor un astfel de statut. Pe ei ii intereseaza statutul Republicii Moldova, iar asta este surprinzator si la colegii rusi. Ei nu discuta statutul Transnistriei.
In legatura cu a doua propunere a noastra, in cazul in care comunitatea internationala considera ca unica varianta plauzibila de solutionare a conflictului este federalizarea Republicii Moldova, atunci nu vedem de ce ar trebui sa fie o federatie cu doi subiecti. In primul rand, ar fi o federatie profund inegala: Transnistria este de 11 ori mai mica decat Basarabia., iar populatia Transnistriei este de 6 ori mai mica decat cea a Basarabiei. O astfel de federatie ar arata ca una a Belgiei si Frantei, de exemplu, o federatie bipolara. Federatiile cu doi subiecti au colapsat intotdeauna - cel mai bun exemplu, in cazul Europei, este cel al Cehoslovaciei. Pe urma, ar aparea intrebarea: daca Transnistria dispune de anumite drepturi, de ce sa nu dispuna de aceleasi drepturi si tinutul Lapusnei sau al Sorocei, care sunt cel putin tot atat de mari? Ideea noastra a fost sa transformam fostele judete in tinuturi federale, adica Republica Moldova sa fie formata din cateva tinuturi care, mai mult sau mai putin, sa corespunda vechilor tinuturi din fostul principat al Moldovei.
Republica Moldova ar fi luat modelul austriac, adica o federatie in care centrul are o putere destul de mare si in care Transnistria, alaturi de ceilalti 9 subiecti, s-ar simti incapabila sa gestioneze politica interna sau externa a Republicii Moldova. Aceasta idee a fost apreciata in strainatate. Am sustinut o conferinta pe marginea acestui model federal la International Crises Group din Washington, care a fost apreciata, de asemenea, de cei de la OSCE. Insa Transnistria este impotriva unui astfel de model federal; ea doreste o federatie in care sa aiba posibilitatea, pe de o parte, de secesiune si, pe de alta parte, de interventie destul de mare in afacerile Federatiei pe ansamblu. Mi se pare clar ca e un interes nu atat al Transnistriei, cat al Rusiei, care incearca sa controleze mai departe Republica Moldova. De altfel, in momentul in care era clar ca rusii nu se mai retrag de pe teritoriul Republicii Moldova nici in anul 2003 si, probabil, nici in 2004, am cerut autoritatilor moldovene sa declare portiunea din estul Republicii Moldova ca teritoriu aflat sub ocupatie straina. Sa recunoastem ca, dincolo de Nistru, sunt trupele de ocupatie rusa, ca Federatia Rusa e actor, de fapt, in acest conflict, si nicidecum mediator. Din pacate, aceasta era doar o declaratie retorica din partea noastra, pentru ca autoritatile comuniste nu vor face niciodata acest pas.
Coalitia - singura solutie pentru a-i invinge pe comunisti la alegerile din 2005
In incheiere, sa vorbim despre evolutia electorala a Partidului Social Liberal in alegerile locale si, mai ales, in perspectiva alegerilor parlamentare din 2005.
Alegerile locale de anul acesta au aratat anumite parti bune si anumite parti mai proaste ale societatii politice din Republica Moldova. Din fericire, comunistii nu au castigat chiar atat de mult, fata de cat se asteptau - insusi domnul Voronin a recunoscut acest lucru. Cel mai imbucurator lucru este ca marea batalie pentru Chisinau a fost pierduta de comunisti. Mai mult decat atat, in toata zona Chisinaului, comunistii nu au reusit sa obtina decat o singura primarie, la Vadul lui Voda. Sigur, au fost foarte multi candidati independenti, insa acestia nu au vrut sa mearga alaturi de comunisti. Partidul Social Liberal a avut un scor mai mult sau mai putin bun, de 4,5% pentru consilierii raionali si a fost partidul de dreapta cu cele mai multe primarii obtinute in Republica Moldova.
Pe de alta parte, acestea sunt primele alegeri la care participati, partidul fiintand numai din 2001.
E adevarat. Noi intotdeauna ne-am raportat, pe esichierul de dreapta, la Partidul Popular Crestin Democrat. A fost un lucru imbucurator ca am obtinut aproape de doua ori mai multe mandate de primar decat PPCD.
Cat priveste alegerile din 2005, nu credem ca partide separate ar putea sa castige in fata comunistilor. Unica sansa de a invinge comunistii in Republica Moldova la alegerile din ianuarie sau februarie 2005 va fi crearea unei coalitii anticomuniste a principalelor partide din opozitie. O astfel de alianta ar crea o claritate in ceea ce priveste optiunile, nu ar permite pierderea voturilor. Avand un prag electoral foarte ridicat, de 6% pentru un partid si de 12% pentru aliante electorale, exista riscul de a se pierde foarte multe voturi, asa cum s-a intamplat si in ultima campanie electorala, cand unele partide au avut 5,97% si nu au intrat in parlament si, astfel, s-au pierdut mai mult de 30% din voturi. Formarea unei astfel de coalitii ar permite ca in Republica Moldova, dupa 2005, sa nu mai fie aceasta guvernare comunista. Si sunt sigur ca ar fi ultimul lor mandat, pentru ca se schimba generatia, se schimba viziunile, se schimba cultura si perceptia politica. Tot ce facem in prezent este promovarea unei asemenea coalitii. Am gasit mai multa sau mai putina intelegere la alti parteneri politici si este foarte clar ca opinia publica asteapta o astfel de coalizare. Presa independenta, liderii de opinie ii someaza pe politicieni ca alegerile din 2005 sa fie niste bipolare: comunistii, pe de o parte, si opozitia anticomunista, proeuropeana sau nu, de cealalta parte.
Interviu realizat de Razvan Braileanu
