De același autor
Astfel, intregul esafodaj pseudo-stiintific despre originile moldovene ale domnitorului Stefan se puteau narui, cu presedintele Voronin de fata si neputincios. Numai ca prudenta a fost mai puternica. Prudenta si probabil un plus de informatii care s-au scurs dinspre Bucuresti spre Chisinau. E foarte probabila intentia presedintelui Iliescu de a fi urmarit o lovitura de imagine, care sa abata atentia de la problemele alegerilor locale catre relatiile dintre Romania si Republica Moldova. Putna era prilejul de a rediscuta despre originile comune, culturale si istorice, ceea ce presedintele Voronin a evitat cu abilitate. NATO si, in special, SUA au interesul sa ajute Republica Moldova sa devina o zona de stabilitate. Asa se explica si vizita destul de neobisnuita la Chisinau, cu doua zile inainte de deschiderea summit-ului de la Istanbul, a secretarului american al Apararii, Donald Rumsfeld. Problema retragerii trupelor rusesti din Transnistria a fost mentionata in comunicatul final al reuniunii de la Istanbul. Se spune acolo ca NATO regreta depasirea termenului limita de retragere, 31 decembrie 2003. Fraza din comunicat trimite un avertisment Rusiei, cerandu-se incheierea retragerii "cat mai curand posibil", si mentioneaza ca NATO va continua, prin OSCE, sa "monitorizeze si sa sprijine acest proces".
Presedinele Voronin ar fi venit la Putna impovarat de cererile NATO. Strans cu usa de NATO, Voronin pare sa piarda si sprijinul Moscovei, care ar prefera sa ramana in Transnistria, cu diminuarea influentei in Republica Moldova. Viitoarea orientare a Republicii Moldova nu este inca decisa. O schimbare de regim la Chisinau, prin pierderea alegerilor de catre comunisti, ar grabi o apropiere a Republicii Moldova de NATO, care doreste sa se foloseasca de Parteneriatul pentru Pace pentru a-si fideliza Republica Moldova. in aceste conditii, orice miscare brusca a presedintelui Voronin ar duce la estomparea legaturilor sale cu Moscova. Sa ne inchipuim cum ar fi reactionat Kremlinul daca presedintele Voronin ar fi mers la Putna. Simbolistica Putnei, cu domnitorul Stefan extins pe cele doua maluri ale Prutului, ar fi constituit o umilinta greu de acceptat atat la Chisinau, in cercurile comuniste, cat si la Moscova. Vladimir Voronin a anticipat aceasta ipostaza si a refuzat participarea. Deocamdata, in Republica Moldova situatia este inghetata. Planul de trecere a Transnistriei sub autoritatea de la Chisinau nu are prea multi sorti de izbanda. Vladimir Voronin isi conserva puterea, iar Bucurestiul nu poate sa joace nici un rol in ecuatia de putere din zona Marii Negre. in acest moment, Statele Unite, daca actioneaza, nu au in Romania un sustinator. Desi Bucurestiul ar dori sa se implice, planurile de reapropiere dintre Bucuresti si Chisinau contin prea multe note subiective si emotionale, care ar colora prea puternic si ar inflama o situatie unde nimeni nu-si doreste schimbari bruste.
Asa ca presedintele Iliescu a ratat transformarea Putnei in locul de relansare a relatiilor romano-moldovene. Lipsita de un eveniment politic, comemorarea de la Putna n-a fost, pana la urma, decat inca un prilej pentru oficialii de la Bucuresti sa piarda puncte si pe plan intern. Desi l-a luat sub aripa sa ocrotitoare pe premierul Nastase, ca sa-l invete cum sa impresioneze norodul, Ion Iliescu a esuat si aici. in locul unei solemnitati sobre, in care figurile anonime sa domine din multime, iar vuietul istoriei sa fie ilustrat de bucovinenii blajini, Ion Iliescu si Adrian Nastase s-au izolat de enoriasi. Presedintele Iliescu si premierul Nastase au stat intr-o tribuna construita special pentru ei in incinta manastirii. Cei veniti sa se roage in fata mormantului domnitorului au fost tinuti departe de zidurile asezamantului, supravegheati de lunetisti, pusi sa indure ploaia departe de Sfanta Liturghie, alungati din curtea manastirii de fortele de paza si protectie.
Se ajunge astfel la o dubla infrangere a presedintelui Iliescu. Pe de o parte, el n-a avut prilejul sa vorbeasca despre refacerea raporturilor diplomatice dintre Romania si Republica Moldova. Pe de alta parte, presedintele Iliescu n-a stiut sa-si puna in valoare premierul, ambii pierzand o buna ocazie de a face o baie de multime si de a tulbura sufletele mai slabe de inger. Ba chiar se pare ca presedintele Iliescu a facut un deserviciu PSD-ului. El a vorbit joi, la Cetatea de Scaun a Sucevei, despre deschiderea domnitorului Stefan "catre oamenii simpli din popor", o lectie necesara si astazi, cand "poporul e suveran, iar interesele lui trebuie sa primeze, nu ale elitelor". Premierul Nastase a parut destul de derutat de aceste manifestari, singurul sau rol fiind de a oferi muzeului manastirii o copie a sabiei lui Stefan cel Mare, copie care aflam ca poate fi procurata, contra cost, de oricine doreste, daca ofera 160 de euro fara TVA. Asa ca iesirea in lume a premierului n-a avut darul sa-i imbunatateasca imaginea, sifonata dupa alegerile locale. Am spune chiar ca imaginile televizate de la Putna, de joi seara, cu un spectacol care era sa intre peste spatiul alocat transmisiunii de la Campionatul European de Fotbal (semifinala Grecia-Cehia), au cam enervat destui romani. A fost inca un moment in care microbistii chiar nu-si doreau sa mai vada zambetul prezidential si chipul plin de o bucurie fortata si icnita al premierului.
