PUR isi pierde arma santajului

Ambitia lui dom' profesor Voiculescu (asa cum este alintat lingusitor) inseamna sa aiba un partid. Averea si televiziunea nu-l mai multumesc. Pentru partidul sau, ajuns in Parlament cu proptele de la Fratele cel Mare, Dan Voiculescu este in stare de toate compromisurile, de toate rasucirile, de toate combinatiile posibile. Cu PSD, Dan Voiculescu a lucrat extrem de eficient. In 2000, s-a agatat de PSD si a ajuns in Parlament. I-a slujit lui Adrian Nastase exact pana la alegerile locale. Atunci, s-a delimitat de fostul partid de guvernamant, a castigat cateva primarii si a avut un scor, peste 6%, care ii permitea sa aiba sanse la intrarea in Parlament pe propriile forte. Victoria lui Romeo Stavarache la Bacau, in fata "baronului" Sechelariu, i-a adus un nimb de glorie. S-a aliat din nou cu PSD: isi dorea sa fie in jocul politic al impartirii functiilor. A castigat 30 de parlamentari. A facut un nou viraj, spre Alianta D.A., sprijinind guvernul si ajutandu-l sa treaca prin Parlament, atunci cand s-a mutat centrul de putere. A sperat ca joaca aceasta, de-a sustinerea si de-a amenintarea, va functiona si pe mai departe. Numai ca Dan Voiculescu s-a trezit in fata unui alt tip de comportament. Cu PSD a facut chiar tot ce a vrut, cand l-a sprijinit, cand l-a renegat, dar mereu PUR parea sa aiba un ascendent in fata PSD. Adrian Nastase a acceptat toate mofturile PUR, asteptand o sustinere in media controlata de PUR. Din pacate, sustinerea n-a fost atat de puternica pe cat spera PSD, si Antena 1, si Jurnalul national incercand sa mimeze o bruma de independenta. Dupa formarea guvernului, PUR isi dorea sa poata pastra o dominatie si asupra Aliantei D.A.
Din pacate pentru PUR, primul care si-a dat seama ca Dan Voiculescu va continua o politica duplicitara a fost Traian Basescu. In interviul acordat ziarului Adevarul, Traian Basescu face trei referiri la partidul lui Dan Voiculescu. Prima oara spune ca "este extrem de dificil pentru primul-ministru sa aiba in structura Guvernului un partid care a fost aliatul PSD in campanie si care acum revendica prefecturi". Prima avertizare catre PUR: renuntati la pretentiile pentru prefecturi! Punct castigat, sambata, PUR spune ca renunta la prefecturi. A doua referire, realegerea unor noi presedinti la Senat si la Camera Deputatilor, in locul lui Nicolae Vacaroiu si al lui Adrian Nastase. Raspunsul PUR: "pastram voturile pentru domnul Vacaroiu si domnul Adrian Nastase". A treia referire a lui Basescu, de fapt marea amenintare pentru PUR, privea alegerile anticipate: "Personal, sunt un adept al unor anticipate imediate pentru a scapa de o solutie imorala care se numeste PUR". Rezultat: PUR se potoleste cu prefecturile si sufera o infrangere majora. Ramane la guvernare, dar fara pretentiile care l-au facut celebru. Daca in locul lui Basescu era Nastase, probabil ca PUR ar fi avut prefecturile pe care si le-ar fi dorit. Asa, partidul lui Dan Voiculescu ramane in guvern, dar fara sa mai poata controla si, eventual, santaja Alianta D.A.
De fapt, PUR este un "partid-capusa", s-a aciuat in jurul celor puternici pentru a creste impreuna cu ei. E un partid care n-a trecut proba de foc a alegerilor parlamentare, dar care si-a facut intotdeauna loc fluturand steagul amenintarilor prin televiziune. Cu PSD i-a reusit, cu Basescu, nu. Desi ofensiva Antenei 1 si a Jurnalului national incepuse, iar Basescu era considerat omul crizelor guvernamentale, PUR s-a balbait si a renuntat sa-l mai conteste pe Traian Basescu. Daca iesea de la guvernare, PUR pierdea tot. Orgoliul lui Dan Voiculescu ar fi ramas nesatisfacut. El nu este un om de opozitie si de constructie. Azi zice intr-un fel, maine in altul, azi poate fi in poza de familie de la PSD, maine poate sa se afiseze cu premierul Tariceanu, cu zambete largi, ca si cum ar fi fost frati de-o viata. Azi poate sa spuna ca a fost "jignit" de afirmatiile lui Traian Basescu, maine sa invoce interesul national pentru a ramane la guvernare. Nimic din tot ce a facut PUR pana acum nu-l arata ca un partener destoinic si in care sa ai incredere. Este imprevizibil, este nehotarat, e prea putin preocupat de problemele mari. Ar vrea sa traga sfori mai tot timpul, sa fie mereu in fata, fara a avea cu adevarat un scop politic, altul decat cel privind perpetuarea la putere.
Traian Basescu a mizat pe comportamentul de iepure fricos al PUR, care, atunci cand este pus in fata unui gest radical, dezerteaza, da bir cu fugitii, se ascunde si cauta culoare laturalnice. PUR-ului nu-i place confruntarea deschisa. In prima instanta, Dan Voiculescu s-a umflat in pene si a amenintat cu "iesirea de la guvernare". Mai pe urma, si-a revenit si a spus ca ramane la guvernare si renunta la prefecturi. PUR n-a mai fost fioros, a renuntat la santaj. Spectrul unor alegeri anticipate ii sperie in cel mai inalt grad pe cei de la PUR. Cu cine se vor mai alia? Pe cine vor mai miza pentru intrarea in Parlament? PSD, care s-a fript de doua ori, probabil ca nu va face din nou greseala aliantei cu PUR. De fapt, pentru PSD, PUR a adus numai necazuri, iar castigurile au fost infime. Marea sustinere televizata n-a fost nici aducatoare de succes, nici prea puternica. Si a mai fost un motiv de panica pentru PUR. Acest partid ar fi intrat in alegerile anticipate cu o eticheta de neseriozitate. Nici PSD, care are un electorat stabil, nu este atat de ingrijorat de alegeri anticipate cum este PUR. Alegerile anticipate i-ar fi fost fatale. PUR s-ar fi trezit atacat atat de PSD, pentru incalcarea acordurilor electorale, cat si de Alianta D.A., care nu s-ar fi ferit sa dezvaluie pretentiile exagerate si santajul cu prefecturile. In acest moment, singura sansa de supravietuire politica este sa stea in guvern si sa fie cuminte. Deja, declaratiile lui Traian Basescu au redus PUR la ceea ce si este de fapt: un coechipier conjunctural al Aliantei D.A., de care ai nevoie pentru a-ti asigura majoritatea in Parlament, dar cu care nu mergi singur la drum lung, de teama sa nu-ti bage cutitul pe la spate. PUR n-a avut curajul iesirii de la guvernare. A castigat Basescu, a pierdut PUR. Coechipierii lui Dan Voiculescu nu puteau sa renunte la guvern, cat timp isi riscau si pozitia de partid parlamentar.