De același autor
De regula, ma feresc sa dau raspunsuri la asemenea intrebari, pentru faptul ca noi, membrii Consiliului, nu avem datoria sa judecam valoric programele audio-vizuale, ci trebuie sa avem grija doar ca radiodifuzorii sa respecte Legea audio-vizualului. Daca ma intrebati insa in calitate de telespectator, vad cateva lucruri care pot fi nocive. As pune pe primul loc criza de imaginatie in audio-vizualul romanesc, care poate fi foarte usor observata prin faptul ca toate programele par identice. Eventual, la filme difera doar distributia. Din acest punct de vedere, ceea ce se petrece in acest moment in audio-vizualul romanesc repeta momentul Evenimentul zilei in presa scrisa, la inceputul anilor ‘90. Se copiaza mult de la un post la celalalt, se fac programe de concurenta pe intervale de timp, nu pentru public, nu se construiesc alternative. Aceasta este o criza de fond cu efecte negative pe termen lung.
Al doilea lucru care ma deranjeaza, de data aceasta la stiri, este puternica invadare a intimitatii in momente de suferinta. Am ajuns sa vad reportaje transmise din casele unde cineva a murit, cu reporterul plimbandu-se prin acea casa precum intr-o statie de metrou. Nu e corect.
In al treilea rand, cred ca, atat la stiri cat si la dezbateri, in programele audio-vizuale abunda temele secundare, astfel incat nu suntem conectati nici la marile noastre probleme interne, dar nici la cele internationale. De exemplu, vrem sa ne integram in UE in 2007. Au avut loc dezbateri privind Constitutia Europeana, care ne va influenta si noua viata maine-poimaine, si nici un post de televiziune nu ne-a conectat la acest eveniment. Revenind la problemele interne, n-am vazut nici un post de televiziune sau de radio care sa se intrebe de ce in Romania mor cu zile cam 6.000 de copii pe an. N-am vazut interes pentru programele scolare. N-am vazut interes pentru problemele sociale; faptul ca astazi orasenii s-au obisnuit sa ocoleasca mizeria lasata de un caine pe trotuar si nu sa ceara primarilor o legislatie care sa oblige la curatarea ei, se datoreaza tot, probabil, neconectarii lor la atitudini civice. Pentru 100.000 de lei in plus la leafa se ocupa drumuri nationale, dar pentru un parc curat, pentru mai multa verdeata, pentru o apa mai buna de baut, nu reusesti sa aduci 5 oameni care sa demonstreze. E un defazaj neplacut.
Posturile TV ocolesc politicul pentru ca nu se vinde
Ca om care a facut presa multi ani, cum apreciati prestatia jurnalistilor care realizeaza programele de stiri?
Dupa parerea mea, programele de stiri se supun regulilor nescrise ale concurentei si ale rating-ului. Publicitatea la posturile de televiziune se plateste pe punct de rating, ceea ce inseamna ca orice punct in plus aduce postului respectiv mai multe venituri. Fiind sub semnul rating-ului, se aleg acele teme de succes garantat: faptele penale, scandalurile, manechinele etc. Uitati-va ce se intampla, de exemplu, la rubrica de sport. Vedem zi de zi ce si-a mai cumparat Mutu, cu cine mai traieste, care sunt iubitele fotbalistilor italieni, in ce calendare au aparut, dar nu exista nici o stire cu privire la situatia din scoli: se mai face sport in scoli, care este situatia terenurilor, ce se intampla cu copiii care vor sa faca sport si nu au unde s.a.m.d. Se merge foarte mult pe audienta in dauna informarii corecte a publicului si a pluralismului de opinii. In privinta stirilor politice, sunt doua probleme, de ambele parti: a posturilor si a politicienilor. Posturile TV ocolesc politicul pentru ca nu se vinde. Vina este si a politicienilor, pentru ca nu stiu sa se faca interesanti pentru public si cautati de posturi. Vedem in fiecare zi ca, atunci cand exista un subiect politic, audienta se prabuseste pur si simplu. Cred ca si politicienii ar trebui sa invete ca un minut sau doua la o ora de maxima audienta inseamna foarte mult si ca acest timp trebuie fructificat la maxim. Din pacate, mai toti politicienii vor astazi sa fie la televiziune sau la radio, dar fara sa foloseasca timpul pe care-l primesc pentru a se adresa publicului. E usor sa pui totul in seama posturilor si sa spui ca au datorii si de aceea nu-i lasa sa se exprime pe anumiti politicieni. Eu cred ca si politicienii au o problema de comunicare cu publicul. Si asta se vede la dezbateri, de exemplu.
In campanie, posturile vor avea libertate decizionala
Anul acesta urmeaza o campanie electorala care se anunta deja furtunoasa. Exista posibilitatea unor incalcari ale prevederilor legale referitoare la difuzarea emisiunilor electorale s.a.m.d. Cum va interveni CNA in acest caz? Daca va dicta sanctiuni nu risca sa fie acuzat de partizanat politic?
Inainte de a intra in campania electorala, noi am realizat un lucru pe care am incercat sa-l facem si in urma cu doi ani si n-am reusit. Am dat o decizie cu privire la informarea corecta si la asigurarea pluralismului de opinii, care va avea efecte pozitive. In ceea ce priveste campania, am reusit sa schimbam regulile de pana acum si sa lasam libertate decizionala posturilor. Nu sunt restrictii decat in privinta zilelor de difuzare. Proiectul nostru de decizie a fost preluat de Parlament si introdus in Legea alegerilor locale. Din pacate, cred ca el trebuia introdus direct in Legea audio-vizualului, pentru ca noi ne-am gandit la reguli valabile pentru toate tipurile de alegeri. Indiferent ca sunt alegeri locale, parlamentare sau prezidentiale, regulile sunt aceleasi. In perioada campaniei electorale noi trebuie sa urmarim ca nimeni sa nu fie exclus din programele audio-vizuale - pe baza principiului proportionalitatii -, sa vedem ca toti candidatii s-au bucurat de sansa de a se adresa publicului. Interesul publicului trebuie sa primeze. Prin lege, un principiu in campania electorala audio-vizuala spune ca ea trebuie sa raspunda in primul rand intereselor publicului de a fi bine informat, astfel incat sa voteze in cunostinta de cauza. Avem inspectori in teritoriu, dotati cu tot ce le trebuie ca sa monitorizeze programele, o sa-i pregatim mai bine, o sa avem intalniri si cu radiodifuzorii. Nu spun ca va fi perfect, dar avem sansa sa fie mai bine ca niciodata.
De curand, mai multi jurnalisti ai postului public de radio au protestat impotriva unor interventii ale d-lui director Dragos Seuleanu in programele de stiri. Cum a reactionat CNA-ul la aceasta problema?
L-am invitat pe d-l Seuleanu aici, am invitat-o si pe d-na Radulescu, din partea protestatarilor, si, in limita competentelor noastre, am adresat o recomandare postului public - este prima in 14 ani - de a depune toate eforturile pentru respectarea deciziilor noastre privind informarea corecta si pluralismul, de a face public rezultatul propriei monitorizari la sfarsitul fiecarei luni. Am inteles ca ei au deja un cod deontologic, dar codul nu se aplica pentru ca nu au fost stabilite procedurile. Le-am recomandat ca, in timpul cel mai scurt, sa elaboreze aceste proceduri. E adevarat ca in texte primite la redactie, in comunicate se intervine si la ziar, si la TV, si la radio. Dar poti sa-ti dai seama daca s-a intervenit ca sa cenzurezi sau ca sa faci comunicarea mai buna. Insa n-as vrea sa scap ocazia de a face aici o observatie: imi plac oamenii curajosi. Imi plac oamenii care acuza ceva in ziua in care se intampla, nu dupa doua luni. Si cred ca asta e un lucru pe care noi, romanii, trebuie sa-l invatam: sa deschidem gura atunci cand se intampla un abuz, nu cand, eventual, nu ne mai convine noua ceva.
Cele doua amenzi ale postului Prima TV
CNA a dat cele mari amenzi de pana acum postului Prima TV pentru emisiunea Big Brother. Este cel mai grav caz de incalcare a legislatiei audio-vizuale din Romania?
La postul Prima au fost doua amenzi pentru lucruri diferite. Pentru prima ameda, Consiliul a tinut cont de o emisiune de stiri, difuzata de la ora 18, in care a aparut un reportaj cu striptease masculin, cu niste gesturi evident obscene. In plus, au fost obscenitatile de la ora 20, de la Big Brother. Vreau sa fiu foarte limpede. Amenda n-a fost pentru nuditate. Nu suntem absurzi. Important e ce faci cu nuditatea intr-un anumit interval de timp. Nuditatea in sine nu inseamna ceva rau. Poate deveni ceva rau cand ii dai o anumita conotatie, cand o pui intr-un anumit context. Or, in secventele din Big Brother s-au petrecut niste lucruri cu o anumita semnificatie. La ora 20, astfel de lucruri, dupa legislatia noastra, sunt interzise. Ele sunt permise dupa ora 22. Daca acea emisiune era difuzata de la ora 22, n-am fi facut absolut nimic. Sanctiunea a fost pentru interval. Intervalul era neadecvat continutului.
Aceasta a fost prima amenda si a insemnat 200 de milioane de lei.
Referitor la cea de-a doua amenda, aici lucrurile sunt foarte clare. Legea audio-vizualului interzice posturilor cu acces liber sa difuzeze emisiuni sau filme pornografice. La noi, pornografia inseamna actul sexual concret. Deci permitem de la o anumita ora in sus erotism, filmele sexy, si aici o parte din public a facut confuzia. La National TV, de la ora 12 noaptea, asa cum e prevazut in deciziile noastre, sunt difuzate filme sexy sau erotice care mimeaza actele sexuale, ele nu se produc in realitate, iar publicul nu le vede in mod concret. Cei de la Prima stiau ca nu au voie sa difuzeze astfel de lucruri, legea fiind foarte clara aici. Doar retelele de cablu pot difuza in anumite conditii filme pornografice, de la 1 noaptea la 5 dimineata. Mi s-a parut un lucru foarte grav, tinand cont si de antecedentele postului, si am dat o amenda de 500 de milioane.
In cazul in care Prima TV va continua cu emisiuni de acest gen, pana unde are de gand sa mearga CNA?
Pana unde ii permite legea. Vedeti, noi suntem cu spatele la zid. Trebuie sa respectam legea, la fel ca si difuzorii. Nu putem, din anumite considerente, sa nu o aplicam de frica victimizarii (vezi cazul OTV), sau de frica cresterii audientei (vezi cazul Big Brother). Legea e buna sau proasta, dar e data de Parlament, si trebuie respectata. Daca Prima TV va continua, exista in lege o scara a sanctiunilor, care poate merge, in unele situatii, fie la injumatatirea duratei licentei, fie la suspendari de emisie de la 10 minute la 3 ore in primetime.*
Trebuie mers pana la capat cu dezvaluirea cazului MISA
In scandalul Bivolaru-MISA, mai multe televiziuni au prezentat imagini cu o minora, dezvaluindu-i identitatea si, mai mult, prezentand file din jurnalul personal al acesteia. Nu este aceasta incalcare a legislatiei?
In prezent, minora respectiva are mai mult de 16 ani, deci nu se mai bucura, din punctul nostru de vedere, de aceeasi protectie absoluta ca si minorii de pana la 14 ani. In al doilea rand, in decizia noastra privind demnitatea umana, am stabilit ca pot exista exceptii atunci cand exista un interes public justificat. In momentul in care acest caz a izbucnit in public, cu dezbateri pro si contra, consideram ca orice element care ar indica vinovatia sau nevinovatia poate fi prezentat. Cred ca intrebarea trebuie pusa, in primul rand, nu posturilor TV, ci organelor de cercetare penala pentru ca, probabil, de acolo au obtinut acel jurnal.
Credeti ca interesul public era lezat, prin lipsa accesului la informatie, daca nu era dezvaluita identitatea si nu erau prezentate imagini cu tanara respectiva?
In situatia in care unele publicatii au scris ca scandalul respectiv este o inscenare menita sa abata atentia de la probleme mai grave, probabil ca, nedezvaluind identitatea persoanei in cauza, publicul ar fi putut sa creada ca e vorba, iata, de un nou scenariu menit sa-l credibilizeze pe primul. Este un caz delicat care cred ca a pornit prost. In sensul ca, la inceput, a vorbit numai una din partile implicate. Exista aproape o certitudine a vinovatiei MISA. Deci posturile n-au mai tinut calea de mijloc, in care sa asculte si cealalta parte. Ulterior, usor-usor, lucrurile intrat in normal, balansandu-se opiniile, si MISA avand posibilitatea sa se apere.
Cred ca, pana la urma, este un fenomen pe care nu-l putem ignora. Sunt foarte multi tineri implicati aici. Exista o ingrijorare a parintilor acelor tineri, dar si a parintilor care se gandesc ca si copiii lor pot sa intre in MISA, si cred ca trebuie mers pana la capat in dezvaluirea acestui caz, dar cu mijloace profesionale. Trebuie stabilit daca MISA este un lucru bun sau rau in societate, pentru ca MISA este mai importanta, din punctul meu de vedere, decat persoana lui Gregorian Bivolaru. Aflu ca aceasta organizatie are proprietati, nimeni nu stie cu ce bani sunt cumparate cladirile unde sunt cazati tinerii. Toate lucrurile acestea ar trebui sa fie transparente pentru ca, numai avand o informatie corecta, societatea se poate proteja.
Am fost pacaliti in legatura cu Dan Diaconescu
Ati vorbit mai devreme de OTV. Acum aproape 2 ani i-a fost suspendata licenta. De curand i-a fost acordata o alta licenta. Ce s-a schimbat in datele problemei?
Acum 2 ani, Consiliul a retras licenta postului OTV, detinut de societatea First Media Advertising. Si acum sunt convins ca am facut un lucru corect, tinand cont de discriminarea rasiala practicata de post, de sfidarea oricaror reguli privind demnitatea umana. Deci am facut un act de ecarisaj, dupa parerea mea, la vremea respectiva. Chiar si acum, dupa 2 ani, daca as fi in aceeasi situatie as proceda la fel. Acum, licenta a fost data de Consiliu societatii OCRAM, unor persoane din Italia, respectabile pana la dovada contrara, care au venit in fata noastra cu un proiect bun si cu promisiunea ca la acest post vor lucra doi oameni importanti, Liana Ionescu, care a fost la Europa Libera, si actorul Claudiu Stanescu. N-ai cum sa nu dai licenta unui astfel de proiect, chiar cu riscul de a fi pacalit. Si am fost pacaliti. Eu am pus clar intrebarea: "Aveti sau nu legatura cu d-l Dan Diaconescu?" Nu pentru ca d-l Dan Diaconescu este o persoana interzisa in Romania, ci tocmai de a veni de la inceput, in mod transparent, in intampinarea unor probleme. E mai bine sa spui de la inceput, sa nu dai dupa aceea nastere unor suspiciuni, sa nu folosesti lucruri meschine, ascunzisuri copilaresti cand nu este cazul. Ni s-a spus: "N-avem nici o legatura", ba chiar ca d-l Dan Diaconescu ar lucra in alta parte, si pana la urma iata ca ne-au pacalit. Nu e primul caz si, probabil, nu va fi nici ultimul. Am mai vazut aici, in fata Consiliului, proiecte mari. Eram incantati cand cineva a venit cu d-na Elisabeta Bostan, cu d-l Cornel Todea, cu un proiect foarte interesant, dar de care s-a ales praful. Banuiesc ca e vorba si de posibilitatea de a finanta astfel de proiecte. De asemenea, ca sa fie foarte clar, competentele noastre sunt numai pe continut. Noi nu putem da sau refuza licente tinand cont de moralitate persoanelor, de probleme lor personale. Noi suntem chemati sa judecam proiectul si programul.
Un alt domeniu in care CNA a intervenit sunt videoclipurile muzicale. Credeti ca violenta poate fi prevenita prin cenzura?
Nu. Cred ca cenzura nu previne violenta, dar o anumita cenzura are un rol de protectie. Romania are o problema, printre altele, in audio-vizual si din cauza faptul ca exista numai programe cu acces liber. Noi nu avem sistemele din strainatate, pay-per-view etc., acolo unde exista o relatie personala criptata, securizata, cu programul, astfel incat sunt garantii ca publicul minor nu are acces la asa ceva. Noi nu avem decat programe cu acces liber. Te duci acasa, dai drumul la televizor si incepi sa te plimbi pe canale. Peste tot, pentru astfel de programe, incepand din Statele Unite si pana in Europa, sunt reguli mai stricte tocmai pentru ca nu exista nici un filtru, nici o conditionare de acces. Si, de fapt, ce am facut in videoclipurile muzicale? Am stabilit, pe langa regulile generale - o anumita violenta sa fie difuzata de la 10 seara sau de la 12 -, ca in programele noastre audio-vizuale nu pot fi difuzate piese muzicale care prezinta drogul ca pe o solutie de a depasi greutatile vietii, deci drogul intr-o ipostaza pozitiva. Atat am facut si cred ca este o regula de bun simt, o regula pe care o regasim si la altii. Sunt voci care spun ca in America poti sa faci ce vrei, si nu e adevarat. In America e mai restrictiv decat in Romania. Trebuie sa fie limpede ca nu poti sa faci ce vrei in programele cu acces liber, pentru ca aici trebuie sa se tina cont de toata lumea, nu numai de un individ, de 10 sau de 50. Am mai intervenit la videoclipurile muzicale la cererea unei societati care se ocupa de antisemitism. Intr-un clip muzical apareau zvastici, uniforme germane si Consiliul a votat o solicitare de a se schimba decorul. Am mai intervenit la solicitarea Centrului Islamic, si aici intr-adevar ei aveau dreptate. Intr-o piesa a Danielei Gÿorfi era prezenta chemarea la rugaciune, realizatorii nestiind acest lucru. Dadea bine asa, ca sunet in piesa. Dar n-am avut probleme cu producatorii cand am solicitat asemenea schimbari. Si-au dat seama, mai ales in cazul Daniela Gÿorfi, si s-a rezolvat.
Noi nu putem salva pe toata lumea si nici nu e bine sa doresti asa ceva. Marcajul are menirea de a informa familia ca acesta este un program care s-ar putea sa nu fie foarte indicat pentru copii. Daca tine cont de el, bine, daca nu, e problema familiei. Noi nu putem inlocui nici scoala, nici familia, nu stam peste tot in case ca sa avem grija. Si atunci am pus o informatie la indemana publicului, de care el este liber sa se foloseasca sau nu. Deci ideea nu este de a interzice, ci de a restrange aria de acces.
Ati discutat cu reprezentanti ai organismelor similare CNA din alte tari. Problemele din Romania se regasesc si in alte tari?
Din pacate, din acest punct de vedere, mostenirea a fost slaba. Acum ne ocupam de un sistem relational de substanta, in sensul de a avea contacte permanente cu colegii din alte tari, de a face schimb de experienta, pentru ca noi suntem la inceput. Si radiodifuzorii din Romania, si membrii Consiliului se afla la inceput. Pentru ca s-a schimbat o lege conform careia puteai sa joci fotbal si cu mana si cu capul, sa muti si poarta ca sa nu primesti gol, cu o alta care implementeaza in Romania regulile acquis-ului comunitar - sa respecti demnitatea umana, sa nu dai anumite lucruri la o anumita ora - si acum cu totii le invatam din mers. In strainatate sunt probleme cu publicitatea, cu violenta, acum sunt probleme de tehnologie, de publicitate virtuala, platforme digitale etc. Timpul e o provocare in audio-vizual, mereu apar probleme noi care genereaza efecte. De aceea se pune si problema de a se modifica si Directiva Televiziunii fara Frontiere pentru ca viata se misca mai repede, ca de obicei, decat reglementarea.
Numai ca in strainatate lucrurile sunt in dezbatere publica. De regula, noi nu stim sa dezbatem sau nu suntem interesati sa dezbatem si, eventual, sa ne impunem niste puncte de vedere. Dincolo e o dezbatere de ani de zile, se fac cercetari, ele sunt date publicitatii. In Italia a intervenit sotia presedintelui Ciampi in fata consumul mare de televiziune. S-a ajuns pana intr-acolo incat, intr-o duminica, au redus pretul la cafenele, la teatru, ca lumea sa mai iasa din casa, sa nu mai fie prizoniera televizorului. Suntem cam departe din acest punct de vedere si incercam sa ne remontam. De aceea am si schimbat buletinul CNA. Acum el se numeste Forum audio-vizual. Vrem sa difuzam informatie catre radiodifuzori in primul rand, pentru ca n-avem bani sa scoatem zeci de mii de exemplare. In al doilea rand, publicatia va merge catre jurnalisti, pentru ca prin intermediul lor sa ajunga si la public.
Mai e o problema la noi: la noi nu functioneaza autoreglemenarea. Nu poti sa aduni la aceeasi masa trei reprezentanti a trei televiziuni care sa cada de acord intr-o privinta. Consiliul a suplinit si autoreglementarea. In general, tendinta este catre consolidarea institutiilor de autoreglementare si a doua idee este sa existe o imbinare intre reglementare si autoreglementare la nivel european.
Care afirmatie vi se pare mai aproape de adevar din punctul de vedere al cauzalitatii: Romania are audio-vizualul pe care il merita sau audio-vizualul romanesc este pe masura publicului?
Nici una. Am crezut in ideea ca publicul asta cere. Venind insa aici, am avut posibilitatea sa privesc lucrurile din mai multe unghiuri. Eu va dau un singur argument, cel al audientei. Romania nu are astazi audienta majora, asa cum au alte tari. Nu poti sa spui ca 51%, 40%, 30% din public urmareste aceasta emisiune, fie ea Vacanta Mare, fie Surprize, surprize, fie Big Brother. Nu avem decat succese minoritare. Descreste numarul publicului in primetime. Nu poti sa zici acum daca e bine sau e rau, pentru ca nu stii ce face publicul respectiv. Pe urban, in medie, in primetime se mai uita cam 40% din public -10-12% prefera canale tematice, Discovery, Animal Planet, iar pentru restul se bat toate posturile noastre. Si de aceea nu poti spune ca publicul iubeste violenta, iubeste scandalul sau vulgaritatea. Noi avem al saselea public din Europa, cam 17 milioane de oameni. Posturile, descurcandu-se de la o zi la alta cu reteta aceasta aproape identica, n-au creat alternative. Iata de ce nici Romania nu are audio-vizualul pe care-l merita, si nici publicul nu pot sa spun ca este satisfacut. Din contra, eu cred ca astazi publicul din Romania traieste un puternic sentiment de insatisfactie din cauza uniformitatii.
Interviu realizat de Razvan Braileanu
* Nota redactiei: Ulterior realizarii acestui interviu, in urma difuzarii imaginilor inca unui act sexual in cadrul emisiunii Big Brother, CNA a decis sanctionarea postului Prima TV cu intreruperea programului obisnuit in ziua de vineri, 16 aprilie, intre orele 19:00-19:10.
