ANI, un proiect din ce in ce mai palid?

 Comisia juridica a Senatului a continuat miercuri, 31 ianuarie, dezbaterile pe marginea proiectului de lege privind înfiintarea  Agentiei Nationale pentru Integritate, proiect desemnat drept "prioritate legislativa" de catre guvern la sfarsitul lunii august a anului trecut si înaintat parlamentului cu un termen al finalizarii procedurii legislative pentru sfarsitul lunii septembrie a aceluiasi an. Mai precis, în preajma ultimului Raport de tara întocmit de Comisia Europeana înainte de aderare. La vremea respectiva, ministrul Justitiei, Monica Macovei, amintea imperativele formulate de Uniunea Europeana privind adoptarea unui act legislativ care sa permita înfiintarea unei asemenea Agentii, dupa ce evocase, la începutul lunii iulie a anului trecut, posibilitatea aplicarii clauzei de salvgardare în situatia contrara.

 O luna mai tarziu, problema înfiintarii Agentiei era readusa în atentie odata cu vizita la Bucuresti a comisarului european pentru justitie si afaceri interne, Franco Frattini, care se declara multumit de adoptarea  Legii finantarii partidelor politice, dar preciza ca asteapta înca rezultate concrete în traseul Legii privind înfiintarea Agentiei Nationale pentru Integritate, menita sa verifice averile suspecte ale unor înalti demnitari ai statului. Comisarul european prevedea chiar un termen în acest sens, delimitat de publicarea ultimului Raport de tara, la sfarsitul lunii septembrie.

 Termenul nu a fost respectat. Romania a aderat la  Uniunea Europeana "la termen", însa proiectul în cauza se afla înca în dezbatere la Comisia juridica a Senatului. Care l-a readus, de altfel, în discutia publica prin adoptarea unui amendament sustinut de reprezentantii PSD si PRM, adoptat cu 5 voturi "pentru" si 4 "împotriva". Potrivit amendamentului, inspectorii de integritate nu pot dispune efectuarea unei expertize din oficiu, în cazul în care sesizeaza diferente vadite între avere si declaratia de avere, ci doar cu acordul persoanei cercetate. Presedintele Comisiei juridice, senatorul UDMR Peter Eckstein Kovacs, acuza opozitia ca urmareste golirea de continut a Legii ANI: "Ce puteri mai are aceasta Agentie de Integritate? Cred ca eliminarea posibilitatii de a dispune, din oficiu, efectuarea unei expertize slabeste competentele acestei institutii". Amendamentul a devenit posibil odata cu încadrarea expertizei efectuate de inspectorul de integritate în categoria "extrajudiciara", ceea ce a permis construirea unei argumentatii în consecinta. "Expertiza extrajudiciara nu se poate face în contra vointei persoanei verificate, pentru ca s-ar intra într-o zona specifica altor autoritati, care fac controale cu conotatie judiciara", a aratat senatorul PSD Serban Nicolae. Cu toate acestea, competentele ANI, asa cum au fost ele definite de initiatoarea proiectului, ministrul Justitiei, Monica Macovei, sunt mai degraba de natura "administrativa", asadar nu ar fi de natura sa se suprapuna competentelor si domeniilor ce revin "instantelor de judecata, Parchetului sau Politiei". Potrivit precizarilor facute de Monica Macovei pe 5 iulie 2006, ANI ar urma sa functioneze "ca structura administrativa autonoma", în cadrul careia "functionari publici cu statut special" ar urma sa faca "verificari de natura administrativa". Angoasele pline de scrupule ale senatorului PSD privind încalcarea anumitor atributii de natura exclusiv judiciara par, în acest context, lipsite de obiect. Ele par a fi însa, pe de alta parte, numai începutul unui lung sir de tergiversari pe marginea unui proiect legislativ care produce deja efecte politice înaintea celor judiciare sau administrative: conflictele dintre presedintele Traian Basescu si primul ministru Calin Popescu Tariceanu si-au gasit si aici un teren propice, daca ne amintim fie si numai faimoasa sedinta de guvern în care Traian Basescu a impus adoptarea proiectului si trimiterea acestuia catre parlament.