De același autor
Săptămâna trecută, Autoritatea Electorală Permanentă (AEP) a lansat dezbaterea publică pe marginea unor propuneri legislative care ar urma, în cazul în care ar fi adoptate, să modifice anumite prevederi legate de finanțarea partidelor politice de la bugetul de stat și să introducă diferențe de abordare în gestionarea a două mari aspecte legate de finanțarea partidelor: 1. cum se alocă banii și cât de „mare” trebuie să fie un partid pentru a primi o felie mai consistentă de la buget și 2. cum pot fi cheltuiți banii primiți și cum trebuie ei justificați. Proiectul a fost publicat pe site-ul AEP pe data de 26 octombrie, însoțit de documentul comparativcu prevederile în vigoare. Actualele propuneri intervin pe fondul mai multor scandaluri și anchete legate de independența chestionabilă a unor mari trusturi mass-media aservite, în fapt, prin finanțări politice unor narațiuni și acțiuni partizane.
Finanțarea partidelor și justificarea cheltuielilor făcute de acestea sunt o temă majoră de sociologie politică. Urmărind sursele și destinațiile banilor, se poate teoretic stabili o filiație de rețele, de influențe, iar în cazurile de încălcare a legii – conflicte de interese, deturnare de fonduri etc. Pe de altă parte, circulația banilor poate indica, dincolo de identitatea doctrinară revendicată a partidelor, grupurile sau orientările de la sau către care circulă fidelități, datorii simbolice sau concrete.
În propunerile prezentate, AEP dorește să modifice câteva dintre criteriile alocării banilor publici, iar unul dintre amendamentele propuse care atrage atenția vizează scăderea numărului minim obligatoriu de aleși locali (consilierilor județeni și consilierilor din cadrul Municipiului București), pentru obținerea finanțării de la buget de la 50, cât prevedea actualmente legea, la 25. Teoretic, reducerea numărului ar putea să stimuleze dezvoltarea unor partide cu pondere electorală mai mică, dar suficientă pentru obținerea de mandate la nivel local. Pentru o structură politică mai degrabă de tip parohial, cum se prezintă România locală reală, o șansă în plus partidelor mai mici poate prezenta avantajul ruperii unor monopoluri de influență clientelară și patronală (baronii locali). În practică, formațiunile politice mai mici au adesea legături de fidelitate netransparente cu partidele dominante sau, dacă nu le au de la bun început (acțiuni de la firul ierbii care propulsează meteoric candidați cu succes într-un ciclu electoral), sunt aduse pe calea cea bună sau eliminate în caz contrar din cursele următoare. Proximitatea, caracteristicile proprii micilor comunități unde lumea se cunoaște, iar posibilitățile de acțiune sunt reduse, favorizează acest tip de absorbție până la extincție a vocilor „disonante”.
Relația democrației cu finanțarea partidelor și cu cheltuirea banilor rămâne problematică, tocmai pentru că implică ambiguități legislative insolubile și, uneori, situații contradictorii în interiorul drepturilor și libertăților garantate prin Constituție. Nu e o problemă exclusiv locală sau regională: din Statele Unite până în Brazilia, din Franța până în Japonia, finanțarea comunicării partinice, adesea identificată fără temei de partidele guvernamentale cu mesajele de interes public, face obiectul dezbaterii asupra legislației și constituțiilor respective. De cele mai multe ori, tematica este plurivalentă: corupția partidelor, aservirea presei, încălcarea principiilor democratice și a drepturilor constituționale la liberă exprimare și/sau accesul la informații de interes public.
Poate cel mai alunecos teren din această perspectivă este publicitatea politică. Proiectul AEP vizează plafonarea procentului permis pentru cheltuieli în domeniul publicității politice la 30%. Limitarea bugetară ar urma să fie dublată, din rațiuni de transparență, de depunerea semestrială a unui raport asupra beneficiarilor. Modificarea răspunde unei probleme devenite acute după dezvăluirile Recorder și Europa liberă: încălcând un drept fundamental la informare corectă și nepartizană, politica editorială a unor posturi de televiziune sau platforme mass-media este construită în raport cu finanțatorul politic nedeclarat, sub umbrela independenței editoriale. Nimic nu interzice partidelor comunicarea publică asumată, iar instituțiilor media asumarea acesteia cu precizarea clară a naturii și originii mesajului transmis. Problema intervine atunci când comunicarea publică se întrepătrunde cu cea politică, iar banii publici sunt asumați de partidele guvernamentale ca fonduri nelimitate de propagandă camuflată sub eticheta legală și teoretic mai credibilă a mesajului de interes public.
Rețeta credibilizării mesajului propagandistic împachetat în aparența comunicării de interes public și a bugetării sub această etichetă are deja un istoric bogat în regimul politic românesc actual, iar guvernarea 2000-2004 își poate revendica un rol important în formularea și perfecționarea ei. Daunele asupra democrației sunt greu de calculat, mai ales în cazul regimului politic românesc, încă atât de departe de îndeplinirea unor criterii democratice reale și funcționale. Lipsa transparenței și crearea unor rețele de influență prin controlul subteran al canalelor de informare publică nu pot decât încuraja și facilita consolidarea unei oligarhii din ce în ce mai distanțată de agenda publică reală, pe care nu numai că o ignoră voluntar, dar o și pervertește și denaturează.
 - Copy.jpg)
Comentarii 5
LevSt. - 11-07-2022
pana si Ungaria-care are interese speciale, in Romania- trebuie sa mai taie din banii acordati presei, numai in Romania aceste fonduri curg , in continuare, tocmai pentru ca cele cateva persoane(mai ales de) la varf, sunt interesate de albiri si propaganda, care le asigura mentinerea, la putere...///Grupul de presă controlat de FIDESZ în Transilvania se prăbușește: 70% din ziariști sunt concediați "„… Reamintim că presa de limbă maghiară din România e controlată aproape în totalitate de Budapesta după ce UDMR a acceptat ca guvernul Viktor Orban să finanțeze publicațiile de tradiție din Transilvania…” ___––___,si cum putea un minuscul partid sa ia o asa decizie, fara acordul celor doi mari mahari politici, tradatorii de tara ohanis si prim-ministrul sau, oricine a fost?
RăspundeLevSt. - 11-05-2022
"..banii primiți și cum trebuie ei justificați... a unor mari trusturi mass-media aservite, în fapt, prin finanțări politice unor narațiuni și acțiuni partizane...'/// 2-"Cine sunt cei mai vizibili miniștri ai guvernului Ciucă. Pesediștii conduc detașat. Trei sferturi din subveția de partid merge către presă (Sambata, 05 Noiembrie 2022, ora 03:20)___---___presa, in Romania, ramane - chiar mai degajat- coloana a cincea, care sustine la modul paramount( colosal), starea de coruptie si jaf institutionalizat, in care se taraste Romania...Si asa va continua sa ramana, pentru ca politicul romanesc(ultracorupt) are permanent nevoie de a fi albit in fata maselor, iar banii pentru a indulci gura presei vin, oricum, tot de la cei care trebuie aiuritzi....Asa ca lucrurile vor ramane la fel, se vor gasi exceptii si rute ocolitoare, indiferent cat de dure vor fi noile regulatii, in Romania aceasta probelma se pune fara a se se lua in discutie publica -inainte de toate- numarul imens de politicieni si guvernanti, pe care nu-i poate invinge nimeni, nici macar eventualele nuclee oneste(!!) din propriile institutii, asa ca daca mai exista ceva ONG-uri cu adevarat umaniste, ar trebui sa reclame la UE problema reprezentantei, este de notorietate internationala ca, Romania, are cele mai multe institutii "de stat" si cei mai multi angajati la stat, cat si unul dintre cele mai numeroase parlamente, f. apropiat -ca numar- de cel al (USA(cu peste 320 milioane locuitori si o supereconomie), si chiar fata de cel al Indiei, cu peste un miliarde si cateva sute de milioane de cetateni si o economie care -cel putin- poate suporta un asa numar de parlamentari...Aceasta este radacina tuturor relelor, numarul imens de parlamentari(raportat la nr. populatie si eficienta economica-care?!), parlament care -fie in plen, fie pe bisericute- pot manevra -legal!!!- orice talharie le vine lor bine...Romania nu are nevoie de mai mult de o suta de parlamentari si nici mai mult de 10 judete, numai de aici se poate incepe o reforma economica si sociala viabila, restul nu este nimic altceva decat derularea unui fanariotism intarziat, mimind -nici macar subtil sau gratios- democratia, adica -in Romania- democratia este "autentica"...
RăspundeDumitrica Vlad - 11-05-2022
Din pacate tarile cu parlamente ("democratii reprezentative") nu sint democratii adevarate(poporul conduce), ci oligarhii (putini conduc). Pentru a fi democratii adevarate ar trebui ca deciziile Parlamentului sa fie supuse aprobarii cetatenilor. "Oboseala" democratiei survine atunci cind exista o mare diferenta intre interesele celor alesi și alegători, astfel oamenii isi pierd increderea in modul de functionare al societatii si prin crapaturile din ce in ce mai largi se vede trupul oligarhiei. Aspectul democratic este un efect colateral in societățile oligarhice în care economia are un aspect puternic concurențial, adică interesele celor ce detin puterea economica în societate sint divergente. Astfel cei cu bani, și implicit cu putere politica în societate, se supraveghează între ei ca nici unul sa nu aibe avantaje nemeritate datorita politicului. Din aceasta cauza tarile în care resursele minerale au o pondere importanta în PIB nu sint democratice (Rusia, Venezuela), pentru ca un grup mic de oameni poate exploata aceste resurse în interes propriu. În tările sarace resursa principala exploatata poate fi chiar bugetul statului, ei avind interese convergente în a beneficia, în interes propriu, de aceasta resursa. E ceea ce se observa în România cind, indiferent ce partid vine la putere, rezultatul e acelasi. Soluția este democratia directa moderna în care fiecare cetățean poate vota, atunci cind dorește, peste capul parlamentarului ce îl reprezinta. Ba chiar îl poate demite dacă majoritatea alegătorilor lui considera ca nu le reprezinta corect interesele. Situația României este situația oricărui structuri puternic centralizate. Statele nordice au rezultate bune pt ca au structuri descentralizate. Cei care se gândesc ca democratie e atunci cind alegi pe cineva sa ia decizii pentru tine fără ca acesta sa trebuiască sa te consulte, ori e un prost, ori e un ticălos. E ca atunci cind ai de ales dintre mai multi hoti cine sa te fure. E ca atunci cind ai de construit o casa și alegi șeful de șantier, arhitectul si structuristul, dar aceștia nu au datoria de a se consulta cu tine. În mod sigur casa nu va arata asa cum iti dorești tu, ci cum doresc aceștia, ba mai sigur ca vei ramine și cu banii dați și fără casa. E ciudat ca in afara sferei politice, nicăieri nu vei găsi, în nici o activitate economica sau sportiva, pe cineva ales intr-o funcție de conducere și care are eșec după eșec și sa nu fie dat afara decit după 4 ani. Noi, alegătorii, trebuie sa fim consultați în privința deciziilor și dacă acestea au efecte negative sa ii putem demite oricind, nu sa așteptăm să se îndeplinească sorocul, pentru ca noi plătim, nu ei. În orice companie echipa de conducere vine cu un plan aprobat de actionari. Orice schimbare în acest plan trebuie reaprobat de către acționari și este normal asa pentru ca acționarii plătesc.
RăspundeLevSt. - 11-01-2022
"... o filiatie de retele..."___----___ mai subliniat, putem spune "mafii", pentru ca aceste activitati sunt de sorginte mafiotica si inca sub obladuirea statului roman, definitiv, mafiot...Si-continuand cu "perdele de fum", marii mafioti ai tarii(varful politicului) nici nu se mai sinchisesc in a produce fum sau ceatza, actioneaza la vedere, stiind ca nu pot fi tinuti responsabili, ultimul "act de justitie" ( al inaltei curti), este ilustrativ...///Angel Tîlvăr este oficial noul ministru al Apărării. Klaus Iohannis a aprobat rapid propunerea . „… fiu de sef securist in comunism…”___–-___ nu este chiar ridicol, cum din 25 milioane de romani(in tara si pe afara), pentru functii cheie(pres-edinte, ministrul sanatatii, minstrul apararii) sunt gasiti doar membri ai -oricum- minoritatilor profesionale, dar si altfel? Asta chiar nu spune nimic, anume ca fosta nomenclatura si securitate, strange randurile, adica strange latul in jurul gatului romanilor? Probabil ca daca nu va fi admisa in Spatiul Shengen, Romania( adica ihan plus ce doi si inca cateva sute ca ei, ADICA Romania!), se vor retrage din UE si NATO si se vor „orienta” spre Est, unde -pentru ei- nu va mai exista nici o suparare si nici o intrebare , de unde curge laptele si mierea, DOAR pentru ei…
RăspundeGladiatorul - 11-01-2022
Oricum, ne-au trântit (de 33 ani) și ne țin în noroi. Națiunea asta e terminată
Răspunde