De același autor
Legea CNSAS si problema serviciilor secrete a intrat din nou in vizorul parlamentar si, in mod special, in vizorul liberal. Aceasta in conditiile in care, pe 8 decembrie, Serviciul Român de Informatii a anuntat incheierea predarii catre CNSAS a arhivei fostei Securitati. Potrivit comunicatului emis cu aceasta ocazie, CNSAS a primit 12 kilometri liniari de dosare care nu privesc siguranta nationala. Colegiul CNSAS, sau macar o parte din el, prin vocea lui Claudiu Secasiu, sustine ca datele furnizate de SRI sunt contradictorii si incomplete.
In atari circumstante, SRI se gaseste, in opinia PNL, in incompatibilitate cu rolul acordat in cadrul CSAT, care-i permite sa discute si sa ia decizii legate de Legea CNSAS. La jumatatea saptamânii trecute, presedintele Comisiei de control a activitatii SRI, liberalul Radu Stroe, a anuntat intentia partidului pe care il reprezinta de a modifica Legea de functionare a Consiliului Suprem de Aparare a Tarii astfel incât sefii serviciilor secrete sa nu mai aiba drept de vot, ci doar un rol consultativ pe chestiuni tehnice in acest organism. Radu Stroe declara cu aceasta ocazie ca pozitia PNL fata de aceasta chestiune este, fara echivoc, aceea de limitare a actiunii sefilor SRI si SIE in interiorul unui organism care discuta, printre altele, despre conflictul dintre SRI si CNSAS pe tema arhivelor fostei Securitati. A doua zi, o alta voce liberala, Ludovic Orban, cerea - adresându-se, de data aceasta, direct presedintelui tarii - o reformare mai consistenta a serviciilor secrete. Liderul PNL Bucuresti solicita schimbarea directorilor SRI si SIE, apreciind ca schimbarea sefilor STS si SPP este un inceput bun, dar nu suficient de convingator.
Polemicile politice in jurul unei institutii hibride si foarte târziu legitimate constitutional cum este CSAT (creatie, trebuie sa o amintim, a fostului presedinte Ion Iliescu, CSAT a functionat in afara Constitutiei din 1991, unde institutia cu pricina nu figura in termenii si in spiritul in care ea a actionat; situatia constitutionala a CSAT a fost regularizata odata cu revizuirea constitutionala din octombrie 2003) s-au accentuat in contextul actiunilor intreprinse in ultima perioada de presedintele Traian Basescu. Nasterea Comunitatii Nationale de Informatii fara avizul parlamentului si, pe cale de consecinta, fara posibilitatea exercitarii unui control civil convingator asupra activitatii serviciilor secrete a stârnit contrarietati in PNL si a generat controverse legate de rolul tot mai acuzat acordat de presedinte colaborarii cu serviciile secrete.
Cu toate acestea, actiunile presedintelui nu ar trebui sa constituie o surpriza pentru nimeni, cu atât mai putin pentru membrii coalitiei care a sustinut candidatura lui Traian Basescu pentru Cotroceni. In chiar primul discurs din seara zilei de 12 decembrie 2004, pentru a nu mai aminti de numeroasele declaratii facute in timpul campaniei electorale, candidatul Traian Basescu a mentionat ca punct important pe agenda de viitor presedinte reasezarea rolului sefului statului in raport cu CSAT si sporirea puterilor acordate acestei institutii.
Reactia liberala nu ar trebui, nici ea, pe de alta parte, sa surprinda, poate numai intârzierea cu care se face auzita. Liberalii par a suferi in ultima perioada de un anume “rau de guvernare”, mai precis de o acutizare a unei suferinte mai vechi, aceea a distributiei inegale a responsabilitatii si greutatilor guvernarii. Joia trecuta, intr-o interventie televizata, premierul Calin Popescu Tariceanu se plângea de lipsa unei repartizari corecte a responsabilitatilor in coalitie, pledând pentru asumarea si exercitarea acestora de catre toate formatiunile angajate in guvernare. Pozitia liberala poate fi indreptatita, insa situatia in care acesta se gaseste are un precedent notabil. PNTCD-ul a tras dupa el nu numai responsabilitatile guvernarii, ci si consecintele, catastrofale pentru acest partid, ale erodarii politice. PNL a fost atunci marele beneficiar. Liberalii au ce invata din trista experienta a guvernarii 1997-2000...
