Încă o evaluare națională chinuită de Minister

În învățământ, mai mult decât în alte domenii, joaca de-a calendarul și baletul declarațiilor contradictorii pot avea efecte nefaste și pe termen lung.

Raluca Alexandrescu 16.07.2019

De același autor

S-a încheiat seria evaluărilor și examenelor din prima jumătate a lui iulie: evaluarea națională, cu probleme de pregătire și de comunicare a cifrelor de școlarizare, a metodologiei, a clasamentelor după examen. La bacalaureat, programarea cu o săptămână mai târziu față de anul trecut a probelor scrise și a anunțării rezultatelor a dat bătăi de cap și universităților în stabilirea calendarelor de înscriere și de organizare a admiterii.

Dacă nu ar fi însă decât atât – adică mici bătăi de cap –, poate că situația în sine nu ar fi stârnit atâta revoltă. Problema a intervenit atunci când Ministerul Educației a ales, cu bună știință ori din pricina haosului birocratic – sau câte puțin din fiecare –, să se situeze la limita legii. O dată, prin tentativa eșuată de modificare a datei de susținere a probelor vocaționale la evaluarea națională: un ordin de ministru care ar fi modificat calendarul probelor cu o zi înainte de începerea acestora a fost retras în ultima clipă, în urma protestelor sindicatelor și ale Asociației de Părinți. Altă dată, prin temporizarea comunicării cifrelor de școlarizare, tradus în limbajul criptat al ministerului prin amânarea publicării broșurii cu numărul de locuri și cu ultimele medii de admitere din anul precedent. Publicarea lor a demarat online, și nu în varianta imprimată, cum era prevăzut în ordinul de ministru – cu doar două zile înainte de sfârșitul școlii pentru clasele a VIII-a. Altfel spus, absolvenții de gimnaziu au știut pe ce locuri concurează și care sunt procedurile exacte de admitere cu două săptămâni înaintea susținerii probelor scrise.

La prima întârziere s-a adăugat situația la fel de destabilizantă pentru candidați intervenită în momentul alegerii opțiunilor pentru licee. Anul acesta, ca niciodată, completarea listei cu opțiuni pentru licee a început „în orb“, adică în absența clasamentului în funcție de mediile de admitere la liceu (publicat câteva ore mai târziu) ceea ce a îngreunat considerabil misiunea elevilor și a părinților de a selecta eficient liceele în lista cu opțiuni. Trebuie precizat că, în condițiile unei departajări extrem de strânse, modul cum se alcătuiește lista de opțiuni depinde fundamental de clasamentul mediilor: există licee unde bara se trage după 9,80, iar opțiunile insuficiente sau necalibrate în raport cu mediile de admitere din clasamentul general pot trimite un elev direct în sesiunea a doua a admiterii, unde distribuirea se face, evident, pe locurile rămase neocupate.

În învățământ, mai mult decât în alte domenii, joaca de-a calendarul și baletul declarațiilor contradictorii pot avea efecte nefaste și pe termen lung. Istoria organizării evaluării de anul acesta a fost un nefericit exemplu: a debutat cu o cifră de școlarizare diminuată cu 30.000 de locuri față de anul trecut (fără precedent în ultimii zece ani cel puțin), iar datele publicării cifrei de școlarizare, repartizarea locurilor pe județe și alocarea lor pe categorii (licee teoretice și colegii tehnice) au fost comunicate extrem de târziu. Se va spune, cu argumente folosite de altfel de Ministerul Educației, că reducerea era necesară tocmai din perspectiva adaptării numărului de locuri cu scăderea curbei demografice. Cohorta elevilor care încheie clasa a opta în 2019 este mult mai mică decât precedentele. Disfuncțiile apărute însă în urma unei modificări atât de drastice depășesc cu mult pretinsele beneficii ale adaptării la realitățile sporului natural în România de la finalul guvernării Năstase (căci despre copii născuți în 2004-2005 este vorba anul acesta la examenul de sfârșit de gimnaziu). Ca întotdeauna, măsurile, chiar justificate parțial, sunt luate fără să existe o corelație cu anumite demersuri compensatorii, cum ar fi, de pildă, relansarea ideii de învățământ profesional prin școli de meserii, și nu prin convertirea forțată a unor licee teoretice în colegii tehnice, situate, ca nivel al performanței, la nivelul liceelor industriale de pe vremea ultimilor ani Ceaușescu. Ca să nu mai vorbim de normele didactice, de eventuala închidere a unor unități de învățământ rămase fără elevi ori de comasarea altora: toate măsuri care, într-o manieră mai mult sau mai puțin directă, îi afectează mai cu seamă pe elevii din mediul rural și din zone defavorizate.

Istoricul evaluării naționale de acest an a gravitat, poate chiar mai mult decât în alți ani, în jurul principiului atât de drag PSD-ului (dar nu numai!) de politizare a educației. Calendarele, cifra de școlarizare și repartizarea locurilor pe licee au urmat mai degrabă programarea alegerilor europene decât necesitățile organizării examenului ori constrângerile termenelor stabilite prin lege. Până când nu se va ieși din logica distrugătoare a raportărilor fanteziste, a triumfalismului construit pe rezultate adesea obținute în ciuda sistemului, și nu grație lui și a aservirii școlii intereselor politice, învățământul românesc va continua să pună în scenă spectacolul dezolant al unei „stări de natură“ care formează supraviețuitori, și nu cetățeni. //

TAGS:

Opinii

RECOMANDAREA EDITORILOR

Bref

Media Culpa

Vis a Vis

Opinii

Redacția

Calea Victoriei 120, Sector 1, Bucuresti, Romania
Tel: +4021 3112208
Fax: +4021 3141776
Email: [email protected]

Revista 22 este editata de
Grupul pentru Dialog Social

Abonamente ediția tipărită

Abonamente interne cu
expediere prin poștă

45 lei pe 3 luni
80 lei pe 6 luni
150 lei pe 1 an

Abonamente interne cu
ridicare de la redacție

36 lei pe 3 luni
62 lei pe 6 luni
115 lei pe 1 an

Abonare la newsletter

© 2019 Revista 22