Izolarea socialiştilor români

Mutarea Congresului PSE de la Bucureşti la Bruxelles poate fi citită ca o dezavuare de facto, primită de la colegii europeni, pentru moravurile politice bananiere exhibate de vreo două luni încoace de partidul condus de Victor Ponta.

Socialiştii europeni au decis să nu mai vină la Bucureşti, iar preşedintele PSD, Victor Ponta, a fost lăsat să cosmetizeze administrarea aces­tei lecţii usturătoare printr-o scrisoare în care iniţiativa mutării con­gresului la Bruxelles a apărut ca aparţinând părţii române. Motivele invocate de Victor Ponta erau „divizările po­li­tice“ de la Bucureşti şi, din nou, „dezinformarea“ căreia i-au căzut victime, fără ex­cepţie, toţi liderii importanţi ai Europei. Motivaţii la fel de jenante ca şi imposibilitatea evi­dentă a primului ministru de a face politică europeană şi de a asuma eşe­cul unei conduite politice dezastruoase nu numai, din păcate, pentru partidul său, ci pen­tru întreaga Românie, aflată deja la ora fac­turilor. Pentru că semnalele trase de vice­pre­şedintele Comisiei Europene Viviane Reding pri­vind neadmiterea României în Schengen - şi decuplarea ţării noastre de Bulgaria în acest subiect - sunt puse în mod explicit de oficialul european pe seama lipsei de în­cre­dere în funcţionarea statului de drept în Ro­mânia condusă de USL, consecinţă a „puciului parlamentar“ (formula îi aparţine doamnei Re­ding şi este disponibilă, pentru informarea ca­pe­telor juridice din USL, pe site-ul Le Monde, unde s-a publicat interviul).

Mutarea Congresului poate fi citită ca o dezavuare de fac­to, primită de la colegii eu­ro­peni, pentru moravurile po­litice bananiere exhibate de vreo două luni încoace de partidul condus de Victor Pon­ta, încă o lecţie usturătoare - prin gestul elegant de a-l lă­sa pe primul ministru român să iasă din situaţia penibilă de el însuşi creată, simulând o iniţiativă românească. În fapt, se pare că sem­nalele primite indicau o intenţie de par­ticipare extrem de scăzută a principalilor li­deri socialişti la proiectata reuniune de la Bu­cureşti. Menţinerea proiectului iniţial ar fi re­prezentat un eşec de imagine major atât pen­tru PSD - care s-ar fi văzut penalizat printr-un soi de boicot socialist la nivel european -, cât şi pentru Internaţionala Socialistă, care s-ar fi asociat astfel unui partid devenit, de fapt, nefrecventabil.

Episodul mutării Congresului Socialiştilor spu­ne mult mai multe decât şi-ar dori discipolul lui Adrian Năstase. PSE nu a dorit să-şi aso­cieze imaginea cu aceea a unui partid com­promis deocamdată pe scena europeană şi să-l crediteze, pe de altă parte, pe plan in­tern, în perspectiva alegerilor parlamentare. Tendinţa este cu atât mai evidentă, cu cât se găseşte confirmată la nivelul politicii externe de marii absenţi de la Reuniunea am­ba­sa­do­rilor, desfăşurată zilele acestea la Bucureşti: Catherine Ashton, Înaltul Reprezentant al UE pentru Afaceri Externe şi Politică de Se­cu­ri­tate, şi Laurent Fabius, ministrul francez de Ex­terne.

Eşecul PSD e proporţional cu satisfacţia lui Vic­tor Ponta de acum un an, când obţinuse votul colegilor europeni pentru organizarea eve­nimentului în Capitala României. Pe 25 noiembrie 2011, Convenţia Partidului So­cia­liştilor Europeni votase la Bruxelles ca viitorul Congres PES din 2012 să aibă loc la Bucureşti. Preşedintele PSD anunţa atunci - cam în ace­eaşi tonalitate cu ţopăiala lui Mircea Geoană în faţa sondajelor care-l făceau preşedinte pen­tru două ore în 2009 - că data Con­gre­sului PES de la Bucureşti va fi 28-29 sep­tembrie 2012.

Multe s-au întâmplat însă de atunci, iar re­pu­taţia şi creditul socialiştilor români au suferit un proces accelerat de eroziune. Mai cu sea­mă când funcţionezi, ca şef de partid cu as­piraţie europeană, scoţându-l încă în lume să vorbească pe Ion Iliescu, cel care îndemna par­lamentul cu o săptămână în urmă să ne­socotească hotărârea Curţii Constituţionale privind invalidarea referendumului, adică să con­tinue, în fapt, puciul parlamentar.

Împovărat de propriile erori şi de ires­pon­sa­bilitatea colegilor de coaliţie - mai ales a fos­tului preşedinte interimar Crin Antonescu, ca­re a părut să aibă convingerea suprarealistă că se va eterniza la Cotroceni şi a acţionat în con­secinţă -, decredibilizat pe plan extern încă de la Consiliul European de la sfârşitul lu­nii iunie, când a decis să reprezinte România fără mandat, Victor Ponta face în ultimele zile vizibili paşi înapoi. Primul ministru descoperă acum Constituţia şi îl desemnează pe pre­şe­dinte drept actor principal în politica externă românească, invitându-l să plătească oalele sparte de isteria suspendării. E ceva nou, după ce toată luna iunie am ascultat corul use­liştilor explicându-ne sofistic cum e par­la­mentul reprezentantul unic şi absolut al su­ve­ranităţii. //