Liberalii si Constitutia

Liberalii s-au reunit joi seara la Palatul Parlamentului în Delegatia Permanenta, pe fundalul dilemei cu final deschis privind caracterul constitutional si legal al celebrului telefon dat de Calin Popescu Tariceanu procurorului general Ilie Botos. Organismul de conducere al liberalilor a cazut de acord asupra unui document prin care se cere declansarea procedurilor legale în vederea schimbarii sefilor serviciilor secrete si a celorlalte conduceri de institutii supuse schimbarilor pe criterii politice, în vremea guvernarii PSD. In acelasi document, liberalii repun în discutie proiectul de lege privind lustratia, cazut în uitare în ultima vreme, mai cu seama în perioada dedicata schimbarii Regulamentelor de functionare ale Camerelor parlamentului.
Initiativa liberalilor a stârnit o furtuna de proteste, mai cu seama în Partidul Democrat si UDMR. Din nou, Constitutia a fost fluturata vehement de colegii din Alianta, care au citit imediat interventia liberala - prin vocea lui Radu Berceanu - în cheie antiprezidentiala. Partenerii de guvernare au fost sfatuiti sa-si rezolve propriile probleme, din partid sau din Executiv, si sa nu atenteze la sfera de competente constitutionale ale presedintelui, singurul chemat sa-i numeasca sau sa-i revoce pe sefii serviciilor secrete. Trebuie însa remarcat ca formula aleasa în documentul adoptat pe 3 noiembrie nu are în vedere “schimbarea” conduceriii serviciilor secrete, ci “declansarea procedurilor legale” în acest sens. Cata vreme serviciile secrete se prezinta în fata parlamentului pentru prezentarea raportului anual, o initiativa de acest tip nu poate fi “anticonstitutionala”. O interventie mai putin belicoasa si ultimativa a avut apoi, duminica, presedintele democrat. Emil Boc a declarat ca solicitarea PNL de înlocuire în functie a sefilor serviciilor secrete si a conducerilor altor institutii trebuie discutata în cadrul Aliantei PNL-PD si al coalitiei, iar decizia trebuie luata de institutiile abilitate.
Partenerii democrati au fost prudent urmati de UDMR, un alt aparator al Constitutiei si al atributiilor prezidentiale. In fond însa, disputa iscata pe aceasta tema pare lipsita de miza, de vreme ce documentul nu “decide” nimic, pentru simplul motiv ca nu are cum sa faca asa ceva, ci expune o initiativa. Ceea ce ar fi trebuit sa dea însa mai mult de gândit este asocierea propunerii liberale cu scoaterea din uitare a Legii lustratiei - proiect care fusese vehiculat la începutul verii, în formule usor demagogice, de PIN -, formula mai degraba demna de atentia coalitiei decat rolul de caine de paza la atributiile constitutionale ale presedintelui.
Tirului concentrat al partenerilor de guvernare - mai putin al Partidului Conservator, foarte cooperant cu premierul în ultima vreme - s-a alaturat, tot la sfarsitul saptamanii trecute, Theodor Stolojan, actualmente consilier al presedintelui Traian Basescu, fost candidat la presedintie, fost sef al liberalilor. Sfatuitorul presedintelui declara ca se va gandi în ce masura se poate implica mai mult în formatiunea liberala, desi functia de la Cotroceni nu-i permite “o activitate în PNL”. Doua zile mai apoi, Theodor Stolojan a revenit facand un mic bilant al relatiei PNL-PD din interiorul Aliantei, marcat de doua mari esecuri: ratarea anticipatelor si fuziunea dintre cele doua formatiuni, esecuri de natura sa modifice dramatic soarta guvernarii coalitiei instalate în urma cu aproape un an. Dupa cum se pare, dincolo de continutul propriu-zis al remarcelor fostului lider liberal, devenit între timp un discret consilier al Cotrocenilor, irumperile sale rare, dar periodice în peisajul vietii politice autohtone iau din ce în ce mai mult aerul unor verdicte îmbibate de gravitate.
In contrapartida, Calin Popescu Tariceanu a lansat un apel, în cadrul Consiliului Reprezentantilor Nationali (CRN) de pe 4 noiembrie, pentru abandonarea “activitatilor politice”, care creeaza disensiuni si duc pana la urma la conflicte deschise si la “razbunari ieftine si iresponsabile”. “In trecut, în comisiile CNR unii încercau sa se afirme ca persoane. Astazi, trebuie sa încercam sa afirmam idei”, a spus Calin Popescu Tariceanu, oferind si unele sugestii despre cum ar trebui sa colaboreze conducerea centrala cu filialele. Liberalii au fost invitati, pe de alta parte, de presedintele lor sa dea dovada de seriozitate la guvernare.
Apelul lui Calin Popescu Tariceanu pare sa fi fost auzit macar de o parte a conducerii PNL, care s-a declarat solidara, prin vocea vicepresedintelui Teodor Melescanu: “Calin Popescu Tariceanu nu are intentia sa-si dea demisia si o alta posibilitate de a fi înlocuit nu exista, în afara de cazul în care ar obtine un vot de neîncredere în parlament. Daca se ajunge aici, mai bine trecem în opozitie decât sa desemnam un alt prim-ministru”, a afirmat Teodor Melescanu.
Reactiile liberale si-au propus în mod vizibil sa mearga în directia solidarizarii cu liderul lor aflat în dificultate. Eliminarea ideii unui vid de putere - sugerata de interventia lui Theodor Stolojan - a fost, aparent, numai unul din obiectivele reuniunilor si declaratiilor din PNL, acestea traducand pana la urma punctele slabe ale actului de guvernare curent: lipsa de credibilitate, eficienta redusa, precum si disensiunile tot mai acuzate dintre Cotroceni si Palatul Victoria (si, de asemenea, din interiorul Aliantei).