Victor Ponta şi Klaus Iohannis, crochiu de candidaţi

Raluca Alexandrescu 04.11.2014

De același autor

Cum arată CV-urile celor doi candidaţi în finala alegerilor prezidenţiale din acest an? Ce îi califică şi ce îi descalifică pentru ocuparea celei mai înalte funcţii în stat?

Un premier cu probleme

Victor-Viorel Ponta, 42 de ani, este președinte al Partidului Social Democrat din februarie 2010, deputat de Gorj și, din mai 2012, prim-ministru al României. Este căsătorit cu Daciana Sârbu, europarlamentar, și are doi copii.

Absolvent al Facultății de Drept, Universitatea din București, Victor Ponta a fost, până în 1998, procuror în cadrul Parchetului de pe lângă Judecătoria Sectorului 1 din București, iar între 1998 și 2001, procuror în cadrul Parchetului de pe lângă Curtea Supremă de Jusțiție, secția Anticorupție, Urmărire Penală și Criminalistică. Între 2000 și 2001 a ocupat funcția de coordonator al Biroului de Combatere a Spălării Banilor.

A intrat în politică în 2001, sub protecția lui Adrian Năstase (prim-ministru la acea vreme, actualmente condamnat penal pentru fapte de corupție), fiind cooptat în echipa guvernamentală pe postul de șef al Corpului de Control, funcție pe care a deținut-o până în 2004, când a fost numit ministru delegat pentru Controlul Implementării Programelor cu Finanțare Internațională și Urmărirea Aplicării Acquis-ului Comunitar.

A ocupat mai întâi funcția de președinte al Organizației de Tineret a PSD (2002), iar, patru ani mai târziu, în 2006, a devenit vicepreședinte al PSD.În 2010 a câștigat șefia PSD la Congresul partidului (contracadidatul era Mircea Geoană, înfrânt în toamna precedentă în alegerile prezidențiale de Traian Băsescu). Din 2011, în urma creării alianței dintre PSD, PNL și PC, devine copreședinte al Uniunii Social Liberale (USL), alianța antiprezidențială care a reușit, într-o primă etapă, să acceadă la guvernare în mai 2012, după o campanie intensă de recrutare a traseiștilor din PDL. Victor Ponta a fost numit atunci prim-ministru, în urma adoptării unei moțiuni de cenzură împotriva Cabinetului Ungureanu. Prima etapă a guvernării Ponta a fost marcată de evenimentele de la începutul lunii iulie 2012, când guvernul a reușit performanța negativă să declanșeze, în numai trei zile, un asalt declarat împotriva statului de drept și să determine un vot în parlament în favoarea suspendării președintelui. Referendumul de la 29 iulie 2012 a fost invalidat din lipsă de cvorum.

Tot de primul mandat al lui Victor Ponta în fruntea guvernului se leagă și scandalul de plagiat, confirmat de Comisia de etică a Universității din București - instituția de învățământ superior care îi și eliberase diploma de doctor în științe juridice. Plagiatul demonstrat negru pe alb nu a fost însă un argument suficient pentru Ministerul Educației, care a creat un Consiliu Național de Etică cu dedicație specială pentru dezbaterea cazului și care a decis la comandă, pe 18 iulie 2012, că Victor Ponta nu a plagiat.

După alegerile parlamentare din 6 decembrie 2012, Victor Ponta a format un al doilea cabinet cu USL, alianță care s-a destrămat în februarie 2014.

Guvernarea Ponta a strălucit prin promisiuni neținute, prin măsuri fiscale împovărătoare, scăderea investițiilor strategice, prin lipsa unei viziuni privind guvernarea. În ultimii doi ani, finanțarea educației și sănătății, domenii teoretic prioritare pentru social-democrația pe care Victor Ponta susține că o reprezintă, au scăzut la cote dramatice. Ultimele rapoarte economice la nivelul Uniunii Europene contrazic flagrant declarațiile triumfaliste ale guvernării PSD privind creșterea economică și arată, dimpotrivă, o scădere a acesteia, la niveluri care ne plasează la coada clasamentelor UE.

Bilanțul la jumătate de drum al candidatului la președinție Victor Ponta nu ar fi complet fără să amintim pleiada de baroni corupți de care este înconjurat, acuzele lansate de președinte că a fost ofițer acoperit al SIE, încercările din „marțea neagră“ de a introduce Legea aminsitiei și grațierii și de a dezincrimina conflictul de interese, precum și dosarele Microsoft și EADS, care implică în mod direct persoane aflate în imediata sa vecinatate politică sau familială. Campania electorală dusă de Ponta a fost agresivă și înțesată cu acuze murdare la adresa contracandidatului său.

(Surse: Ziare.com, HotNews.ro, victorponta.ro)

Un primar cu scoruri record

Klaus Werner Iohannis, 55 de ani, născut în Sibiu, este profesor de fizică, de origine germană. Devenit om politic, a ajuns la al patrulea mandat de primar al Sibiului. Din iunie 2014 este președintele PNL și candidatul Alianței Creștin Liberale (PNL+PDL) la alegerile prezidențiale din noiembrie. Iohannis este căsătorit cu Carmen Iohannis, profesoară de limba engleză la Colegiul Național „Gheorghe Lazăr“ din Sibiu.

În 1983 a absolvit Universitatea „Babeș Bolyai“ din Cluj Napoca, Facultatea de Fizică. Din 1999 până în iunie 2000 a fost inspector general la Inspectoratul Școlar Județean Sibiu.

În 2000, Forumul Democrat al Germanilor din Romania (FDGR) a decis să participe cu un candidat propriu la alegerile locale din Sibiu și l-a desemnat în această poziție pe Klaus Iohannis, care a fost ales primar în al doilea tur de scrutin. Din 30 iunie 2000 este primarul Municipiului Sibiu. În timpul primului mandat a lucrat în Consiliul Municipal cu o majoritate constituită de Partidul Social Democrat. În anul 2004 a fost reales ca primar cu 88,7% din voturi, din primul tur. La alegerile locale din 2008 a obținut o nouă victorie zdrobitoare, întrunind 83,2% din opțiuni. La scrutinul din 2012 a fost ales din nou primar cu 77,89% din voturi.

De mandatele la primărie ale lui Iohannis se leagă reapariția orașului Sibiu pe harta destinațiilor culturale și turistice românești și europene. În timpul celui de-al doilea mandat, Sibiul a devenit în 2007 Capitală Culturală Europeană, în parteneriat cu Luxemburgul. Programul Sibiu, Capitală Culturală Europeană a făcut posibilă renașterea orașului, ajuns pe vremea administrațiilor precedente la un pas de ruină. Sibiul a găzduit în anul 2007 a treia ședință comună a guvernelor României și Ungariei și a treia Adunare Ecumenică, organizată în premieră într-o țară majoritar ortodoxă. Tot în 2007 a fost inaugurat noul terminal al Aeroportului Sibiu, în care a fost deschis primul Birou de Informații pentru Turiști amenajat într-o aerogară din România. Turnul Sfatului a fost reintrodus în circuitul turistic după mai multe reparații capitale. Obiectivul a fost reabilitat complet, pe parcursul lui 2007.

În octombrie 2009, numele lui Klaus Iohannis a fost vehiculat ca propunere a PNL pentru funcția de premier în fruntea unui guvern tehnocrat, după ce Guvernul Boc 2, susținut numai de PDL, căzuse în urma unei moțiuni de cenzură. PSD, UDMR și minoritățile au căzut de acord să sprijine propunerea liberală cu un premier independent și un guvern de tehnocrați. „Aceste formațiuni au hotărât să propună o posibilă nominalizare pentru funcția de prim-ministru al României. Propunerea a fost unanimă și am acceptat-o. În acest moment sunt candidatul majoritatii parlamentare PNL-PSD-UDMR și al minorităților“, a declarat atunci Klaus Iohannis. Președintele Traian Băsescu a refuzat atunci să-l nominalizeze pe Iohannis ca premier.

Iohannis a intrat în PNL în februarie 2013. Partidul a votat imediat o derogare de vechime, care i-a permis să candideze la o funcție în conducere. La congresul extraordinar al PNL din data de 23 februarie 2013, Iohannis a candidat pe lista lui Crin Antonescu și a fost ales prim-vicepreședinte al PNL.

În mai 2014, Crin Antonescu și-a dat demisia de la conducerea PNL, iar Iohannis a devenit președinte interimar până la congresul partidului.

Pe data de 28 iunie 2014, Iohannis a fost ales președinte al PNL, cu 95% din voturile delegaților la congres. Singurul său contracandidat a fost Ioan Ghișe. Ulterior, Iohannis a fost ales candidat al PNL pentru alegerile prezidențiale din noiembrie 2014.

În vara lui 2014, PNL a decis să se alieze cu PDL, în vederea alegerilor prezidențiale din noiembrie. Klaus Iohannis și Vasile Blaga, liderul PDL, au condus negocierile pentru o alianță și o fuziune. Cele două partide s-au unit în Alianța Creștin-Liberală, candidatul la președinţie fiind Iohannis, decizie luată în urma unor sondaje de opinie, în care primarul Sibiului l-a întrecut pe reprezentantul PDL, Cătălin Predoiu.

(Surse: Ziare.com, HotNews. ro, iohannispresedinte.ro)

Grupaj realizat de

RALUCA ALEXANDRESCU

CITIȚI ȘI

TAGS:

Opinii

RECOMANDAREA EDITORILOR

Bref

Media Culpa

Vis a Vis

Opinii

Redacția

Calea Victoriei 120, Sector 1, Bucuresti, Romania
Tel: +4021 3112208
Fax: +4021 3141776
Email: redactia@revista22.ro

Revista 22 este editata de
Grupul pentru Dialog Social

Abonamente ediția tipărită

Abonamente interne cu
expediere prin poștă

45 lei pe 3 luni
80 lei pe 6 luni
150 lei pe 1 an

Abonamente interne cu
ridicare de la redacție

36 lei pe 3 luni
62 lei pe 6 luni
115 lei pe 1 an

Abonare la newsletter

© 2022 Revista 22