De același autor
Am votat la ora 12, iar la sectia de votare era coadă. În genere, cupluri de vârstă mijlocie, sau mame cu copii -- măricei. O lecție de educație civică binevenită, până la urmă așa se deprind bunele obiceiuri democratice. Cum deocamdată nu sunt disponibile decât datele făcute publice la ora 14.00, când prezența la vot era de 27,69% -- superioară celei din 2008, la aceeași oră -- nu putem trage foarte multe concluzii.
Devine însă din ce în ce mai limpede că prezența la vot este unul din mijloacele de presiune democratică pe care românii au uitat să le folosească, în mod curios, după o practică nu foarte îndelungată. Astăzi, ei se confruntă însă cu o dublă provocare: pe de o parte, miza mare a localelor, pe fondul unei delegitimări crescute a administrațiilor locale, iar pe de altă parte greutatea votului, privit din perspectiva dificilă -- și, aș spune, antidemocratică -- a alegerii primarilor dintr-un singur tur. Modificarea legii privind alegerea primarilor și sefilor de consilii judetene a fost una din mișcările cele mai neinspirate în materie, făcute de PDL, egalată numai de inițiativa corespondentă a USL în privința alegerilor legislative. Amândouă formațiunile ar trebui să învețe că, dacă începi să tragi cu ochiul prin cutia Pandorei, monștrii ascunși nu pot fi stăpâniți de vreo putere omenească. Iar prima consecință ar putea să se ivească odată cu rezultatele din această seară: constrânși de o lege strâmbă și antidemocratică, cetățenii își vor cumpăni, poate, mai atent votul. Și nu în funcție de partide, ci -- mai ales fiind vorba de locale -- de oamenii pe care-i știu și de imperativele presante ale orașului sau comunei unde trăiesc.
În ceea ce mă privește, nu am avut foarte multe ezitări, măcar pentru candidatura la primăria generală, și pentru aceasta îi sunt recunoscătoare acelui om care mi-a făcut posibil votul fără sentimentul alegerii răului celui mai mic. Faptul că a avut tenacitatea și forța să lupte îl recomandă pentru viitor. Iar mobilizarea din jurul său, mai presus de afilierea partinică, arată, indiferent de rezultat, că mai există o speranță pentru atât de invocata, blamata dar căutata societate civilă.
