De același autor
Marti, 5 decembrie, la sediul Colegiului Noua Europa au fost lansate raportul de activitate pentru perioada mai–decembrie 2006 si primul volum al Anuarului Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului din Romania (IICCR), creat in 2005 si aflat in subordinea guvernului.
IICCR are sarcina de a cerceta crimele si abuzurile comunismului, fiind specializat in adunarea dovezilor care sa probeze natura criminala a regimului comunist, sub toate aspectele sale. Printre proiectele initiate de IICCR in perioada mai–decembrie 2006 se numara santierul arheologic de la Sighet, in locul cunoscut sub denumirea "Cimitirul Saracilor", o serie de conferinte si seminarii in tara si in strainatate, editarea serialului documentar Memorialul Durerii – o istorie care nu se invata la scoala, realizat de Lucia Hossu Longin, secretarul general al IICCR.
Anuarul institutului, intitulat De ce trebuie condamnat comunismul, a aparut la editura Polirom si este structurat pe mai multe capitole: In Memoriam (in care sunt evocati Ioan Gavrila Ogoranu si Virgil Ierunca), Deconstructia sistemului represiv comunist (care cuprinde, printre altele, studiile O privire in interiorul aparatului de Securitate, de Marius Oprea, si Fizionomia nomenclaturii, de Raluca Grosescu), Dimensiuni ale infernului totalitar (in care se remarca Represiunea Securitatii impotriva scriitorilor in anii 1986–1988, de Clara Mares, si Drama Bisericii Greco-Catolice. O eternitate de teroare, de Lucia Hossu Longin). Din al patrulea capitol, Comunisti in postcomunism, atrage atentia studiul Lustrabilii, de Mihai Burcea si Mihai Bumbes, care contine 115 nume de persoane publice care ar intra sub incidenta unei eventuale Legi a lustratiei. Cei mai multi politicieni de pe aceasta lista sunt din PSD, printre cei 40 de social-democrati lustrabili figurand Ion Iliescu, Octav Cozmanca, Viorel Hrebenciuc, Antonie Iorgovan si Adrian Severin. Anuarul se incheie cu un capitol special, intitulat In sprijinul victimelor comunismului, care contine fragmente din scrisori sosite pe adresa IICCR in care sunt demascate incalcari ale drepturilor omului in perioada comunista, dovezi ale necesitatii condamnarii acestui regim.
Prezent la lansare, premierul Calin Popescu Tariceanu a declarat ca "este nevoie ca Romania sa fie cunoscuta in profunzime ca o tara in care a dominat teroarea, in care regimul comunist s-a sprijinit pe acest instrument teribil". Referindu-se la institutiile care urmaresc stabilirea adevarului despre trecutul recent, primul ministru s-a pronuntat in favoarea modificarii Legii arhivelor, in asa fel incat documentele din intreaga perioada comunista sa poata fi studiate de cercetatori. De asemenea, Calin Popescu Tariceanu a fost de parere ca sintagma "colaborare cu Securitatea ca politie politica" sa fie eliminata din Legea CNSAS, intrucat au existat oameni care s-au ascuns in spatele ei pentru a arata ca au un trecut nepatat.
Doina Cornea, si ea de fata la eveniment, a spus ca "toti am fost victime ale sistemului opresiv" si ca "trebuie sa ne refacem constiinta morala" dupa ce aceasta a fost afectata de perioada comunista. Directorul general al IICCR, Stejarel Olaru, a anuntat ca institutul a depus la Parchetul Militar o sesizare privind 14 ofiteri de Securitate din judetul Sibiu care au racolat minori pentru munca informativa in perioada regimului comunist. Stejarel Olaru a solicitat parchetelor militare sa faca astfel de verificari in toate judetele, deoarece racolarea minorilor de catre Securitate s-a practicat in toata tara. Marius Oprea, presedintele IICCR, a declarat ca documentele probatorii arata ca, la sfarsitul anului 1989, in judetul Sibiu, din 230 de informatori, 170 erau minori, iar cel mai mic informator racolat avea 9 ani.
Printre proiectele de cercetare pe care IICCR le deruleaza in perioada 2006–2007 se numara un istoric al penitenciarelor din Romania in perioada comunista (1956–1967), un studiu referitor la experiente carcerale, bazat pe interviuri cu fosti detinuti politici, si un studiu avand ca tema justitia de tranzitie in Romania postcomunista. IICCR este implicat si in doua proiecte muzeale, memoriale la Jilava si la Ramnicu Sarat. De asemenea, se va infiinta Centrul de Studii asupra Comunismului si Postcomunismului, care va functiona sub egida IICCR si a Facultatii de Istorie a Universitatii "Al.I. Cuza" din Iasi.
