De același autor
Renegocierea contractului cu Bechtel pentru Autostrada Transilvania şi demisia ministrului Sănătăţii, Cseke Attila, au ţinut săptămâna trecută capul de afiş al actualităţii interne.Statul român trebuie să strângă şi mai mult cureaua. O spune FMI, o spun şi guvernanţii, care caută să reducă cheltuielile acolo unde este posibil. Iar una dintre găurile negre care au grevat bugetul în ultimii ani a fost reprezentată de investiţiile în infrastructură.
Autostrada Transilvania, care uneşte Braşovul cu punctul de frontieră Borş, este un proiect care datează din 2004, de pe vremea guvernării Năstase, în baza unui contract cu o valoare de 2,2 miliarde de euro, acordat companiei americane Bechtel. După schimbarea de putere de la finele anului 2004, noile autorităţi au reanalizat contractul şi lucrările au fost întrerupte în mai multe rânduri. Costul unui kilometru de autostradă era unul dintre cele mai mari din lume, ajungând pe unele porţiuni la 30 de milioane de euro. Până în prezent, au fost construiţi doar 54 din cei 415 km ai autostrăzii, pentru care au fost cheltuiţi 1,25 miliarde de euro.
Miercuri, 3 august, după negocieri cu firma Bechtel, ministrul Transporturilor, Anca Boagiu, a anunţat că statul român a întrerupt contractul pentru 6 tronsoane de autostradă: „Statul este liber să liciteze celelalte 6 tronsoane care au rămas fără nicio pretenţie din partea Bechtel. Era clauza să nu licităm tronsoanele rămase. Acum le putem licita“, a declarat ministrul Transporturilor. Bechtel trebuie să finalizeze lucrările pe tronsoanele Câmpia Turzii-Gilău şi Suplacu de Barcău-Borş, însumând 118 kilometri. În plus, autorităţile au obţinut reducerea costurilor la 6,9 milioane de euro pe kilometru. În cazul în care s-ar fi continuat contractul cu Bechtel, costurile ar fi ajuns la 9,9 miliarde de euro pentru cei 415 kilometri din autostrada Braşov-Borş, susţine Anca Boagiu, care a mai precizat că „risipa pe care nu o va mai face statul român este de 6 miliarde de euro“.
Economiile făcute astfel la buget sunt necesare, dar nu şi suficiente. La o zi după ce Anca Boagiu a anunţat renegocierea contractului cu Bechtel pentru Autostrada Transilvania, un alt eveniment major, cu potenţiale efecte nefaste asupra coaliţiei de guvernare, a ocupat prima pagină a ziarelor şi ştirile din prime time: ministrul Sănătăţii, Cseke Attila, a demisionat, invocând faptul că nu a fost consultat cu privire la rectificarea bugetului ministerului pe care îl conduce: „Am cerut Ministerului Finanţelor, printr-o solicitare oficială, o întâlnire oficială tripartită, între Ministerul Sănătăţii, Ministerul Finanţelor şi CNAS. Din păcate, solicitarea nu a fost luată în considerare şi această întâlnire nu a avut loc“. Cu toate acestea, ministrul Finanţelor, Gheorghe Ialomiţianu, a declarat că omologul său de la Sănătate a fost informat în legătură cu rectificarea: „E o nemulţumire din partea d-lui ministru, sigur că e un minister greu, dânsul ştia la ce se angajează, dar trebuie să mergem înainte, nu trebuie să dăm la greu bir cu fugiţii“.
Ministerul Sănătăţii a primit doar 341,2 milioane lei la rectificare, în condiţiile în care Cseke Attila solicitase 4 miliarde, dintre care trei sferturi s-ar fi dus la Casa Naţională de Asigurări de Sănătate.
Discuţiile despre demisia ministrului Sănătăţii au fost aprinse recent de însuşi Traian Băsescu. Pe 25 iulie, într-o intervenţie la TVR, preşedintele a vorbit despre controlul cheltuielilor din sistem: „Se vorbeşte de multă vreme şi nu se înţelege Casa de Sănătate cu ministerul. Aici au două variante: ori se înţeleg, ori îşi văd de drum amândoi. Demisionează şi să vină cineva care poate colabora pentru realizarea controlului costurilor în sănătate“, a spus Traian Băsescu.
O analiză publicată pe cursdeguvernare.ro arată că suntem pe unul dintre ultimele locuri în UE la nivelul alocării fondurilor bugetare pentru sănătate, cu 11,38% din PIB. Teoretic, Polonia şi Ungaria stau mai rău la acest capitol, cu 10,90%, respectiv 10,44%, numai că subdezvoltarea sistemului privat de sănătate ne plasează în urma celor două ţări. Dacă în România cheltuielile private reprezintă doar 0,2% din PIB, sumele similare sunt de 1,8% în Polonia şi 2,2% în Ungaria.
Premierul Emil Boc are la dispoziţie 15 zile să numească un înlocuitor pentru Cseke Attila, timp în care ministrul demisionar va rămâne la conducerea ministerului.
Deşi Cseke Attila a precizat că decizia sa nu este una politică şi că „UDMR va rămâne şi trebuie să rămână la guvernare“, după demisia ministrului Sănătăţii, tensiunile din coaliţie s-au acutizat. Vineri, 5 iulie, Biroul Permanent al UDMR Cluj a hotărât să denunţe protocolul la nivel municipal semnat cu PDL, liderii maghiari afirmând că nu au fost consultaţi într-o chestiune aparent minoră: decizia de a organiza o piaţă volantă în centrul oraşului.
Oricare va fi decizia conducerii centrale a UDMR, problemele din sănătate rămân. La subfinanţare se adaugă şi exodul medicilor, ceea ce face ca perspectivele să fie sumbre. //
