De același autor
Vineri, 25 iulie a.c., in cotidianul israelian Haaretz a fost publicat un interviu cu Ion Iliescu, in care presedintele Romaniei a declarat, printre altele, ca "in Romania perioadei naziste evreii si comunistii au fost tratati la fel. Tatal meu a fost activist comunist si a fost internat in lagar. (...) Holocaustul nu a afectat numai populatia evreiasca din Europa. Multi altii, intre care polonezi, au murit in mod similar". Referitor la retrocedari, Ion Iliescu a spus ca "datorita situatiei economice proaste a tarii, cererile de restituire a proprietatilor evreiesti trebuie fie amanate, fie respinse". Ca urmare a acestor declaratii, Ministerul Afacerilor Externe al Israelului a convocat-o pe ambasadoarea Romaniei la Tel Aviv, Mariana Stoica, pentru a i se prezenta un protest oficial in care declaratiile presedintelui sunt considerate drept grave si i se cere lui Ion Iliescu clarificarea pozitiei fata de Holocaust. In editia sa de luni, 28 iulie, cotidianul israelian de limba engleza Jerusalem Post a criticat pozitia lui Ion Iliescu: "Incercand sa minimalizeze ceea ce s-a intamplat cu evreii din Europa in general si cu evreii din Romania in special, Iliescu ne raneste pe toti. (...) Situatia din Romania nu e mai putin serioasa ca atunci cand Jorg Heider s-a alaturat coalitiei de guvernamant din Austria in urma cu cativa ani. (...) Presedintele roman trebuie izolat cel putin la fel de ferm ca si Heider". La protestele organizatiilor evreiesti internationale s-au adaugat si critici interne la adresa declaratiilor presedintelui, din partea Partidului Democrat si a Actiunii Populare.
Duminica, 27 iulie, intr-un comunicat al Presedintiei, se arata ca Ion Iliescu a primit cu "surprindere si mahnire" reactiile la interviul acordat cotidianului Haaretz. Presedintele considera ca unii ziaristi si comentatori romani "au interpretat in mod trunchiat" declaratiile sale. "Evenimentele din perioada anilor '30 si '40 ai secolului trecut sunt cu atat mai dureroase cu cat un stat, Romania, a provocat suferinte cetatenilor sai, pentru ca toti - evrei deportati in Basarabia si in Transnistria sau supusi unui tratament degradant in numele «romanizarii», tigani, oponenti politici (social-democrati, comunisti, pro-occidentali) - erau cetateni romani, care ar fi trebuit sa se bucure de protectia sa, de drepturile si libertatile inscrise in Constitutia din acea vreme", se mai spune in comunicatul presedintiei. Referindu-se la problema retrocedarilor, in comunicatul de la Cotroceni se precizeaza: "Seful statului nu a pus nici un moment in discutie legitimitatea si moralitatea cererilor celor indreptatiti la reparatii si la retrocedarea bunurilor, dar a atras atentia ca, in conditiile Romaniei de astazi, in care unu din trei romani traieste in saracie, a plati circa 9-10 miliarde de dolari intr-un timp scurt poate provoca grave dezechilibre economice si sociale."
