Platforma de la Pitesti

Duminica, 15 octombrie, Theodor Stolojan, Valeriu Stoica, Raluca Turcan, Cristian Boureanu si Radu F. Alexandru au lansat, la Pitesti, Platforma politica liberala pentru clarificarea doctrinara, unitatea si relansarea fortelor de centru-dreapta. Platforma urmareste stabilirea directiei strategice a PNL, a agendei si a exercitiului guvernarii, a relansarii PNL, directia doctrinara si de unificare a fortelor de centru-dreapta. Este de remarcat faptul ca, in prezent, cei 5 liberali care au lansat Platforma au fost exclusi din PNL.

Pentru a evalua impactul acestui demers politic, revista  22 a initiat o ancheta printre comentatori politici, care au fost rugati sa raspunda urmatoarelor intrebari:

1. Ce sanse dati Platformei politice liberale sa coaguleze in jurul ei o veritabila forta politica de dreapta?

2. Cum vedeti evolutia PNL dupa "episodul Pitesti"?

CRISTIAN PIRVULESCU

Un proiect nu ideologic, ci tactic

1. In jurul unei Platforme dizidente, oricat de bine intentionate, nu poate fi realizata o unificare politica, si cu atat mai putin a unui camp politic fara contur. Dreapta sau stanga n-au in Romania continut, pentru ca n-au public. Abstracte, importate, clivajele occidentale nu pot traduce in plan politic societatea romaneasca. Iar partidele, inchise in raport cu societatea ca niste fortarete medievale, raman restante la capitolul educatie, singurul care ar putea contribui la formarea electoratului ideologic. Partidele ideologice raman inca un deziderat, si e putin probabil ca tocmai din afara partidelor existente se vor naste. Problema, departe de a fi doar romaneasca, indica o stare de fapt: postcomunismul pragmatic, vag neoliberal, e vid ideologic. Etichetele doctrinare nu au un corespondent in viata reala a partidelor. Cu intarziere, occidentalii au realizat pericolul. Primii au reactionat socialistii. Pe 12 octombrie, Smer-ul slovac (socialistii), care realizase din vara o coalitie transideologica, ros-bruna cu Miscarea pentru o Slovacie Democratica a lui Vladimir Meciar (nationalisti) si Partidul National Slovac al lui Jan Slota (xenofob), a fost suspendat din PSE. Cu acea ocazie, Poul Nyrup Rasmussen, liderul socialistilor europeni, declara: "Nu putem sacrifica principiile noastre fundamentale. PSE considera ca partidele membre nu pot intra la guvernare cu orice pret". Lectia europeana va fi insa greu asimilata de partidele est-europene, ca sa nu mai vorbim de cele romanesti. Si, cata vreme Platforma Stolojan-Stoica ramane, cel putin declarativ, liberala, ea nu va putea primi sprijinul, deloc de neglijat, al Aliantei Democratilor si Liberalilor pentru Europa.

Pe de alta parte, batalia din PNL nu este preponderent ideologica, ci una de marketing. Ea vizeaza nu atat clarificarea doctrinei, ci repozitionarea scenei politice. In acest spirit, Platforma propusa de grupul dizident din PNL nu este un proiect ideologic, ci unul tactic. Obiectivul sau nu vizeaza doctrina, ci unificarea fortelor de centru-dreapta in jurul altor forte politice decat actualul PNL, si singurii ramasi sunt PD si, implicit, Traian Basescu.

 Folosind tactica combativitatii, specie a marketingului ce vizeaza nu doar clientela care genereaza oferta, ci si concurentii, initiatorii actiunii au incercat sa isi promoveze Platforma astfel incat sa impiedice adversarii sa-si mobilizeze toate mijloacele. Spre exemplu, metoda simplificarii si a inamicului unic a avut un loc mult mai important decat dezbaterea doctrinara in discursul reprezentantilor Platformei. Asociata "oligarhilor", acesti stapani oculti ai jocului, conducerea PNL (Tariceanu, Olteanu, Orban) a devenit inamicul public numarul unu. Iar succesul, cel putin de etapa, al formulei este relevat de ultimul sondaj INSOMAR: dizidentii sunt pe val, iar excluderea este repudiata de cei ce stiu cate ceva cat de vag despre politica. Pe de alta parte, 62% dintre cei chestionati nu au avut nici o parere.

2. PNL este un partid de tip federativ. Fuziunile succesive de dupa 1998 i-au intarit acest caracter. Conducerea sa, dincolo de prevederile statutare, nu poate fi decat consensuala, iar grupul Tariceanu nu este atat de puternic pe cat se spune. In octombrie 2004 era insa cel mai bine plasat pentru a prelua conducerea. Trecand de proba crizei de succesiune, caci a schimbat deja cinci presedinti si nu va ezita sa il schimbe si pe al saselea cand logica de partid o va cere, PNL nu este totusi asigurat. Dupa acelasi INSOMAR, 16% dintre alegatorii i-au ramas fideli. Cu toate acestea, divizarea PNL nu poate fi exclusa. Dar fragmentarea vietii politice este mai mult decat o problema liberala. Si PSD, si alte partide mai mici o cunosc. Iar aceasta stare de fapt intareste pozitia politica a presedintelui Traian Basescu.

SEBASTIAN LAZAROIU

Coagularea dreptei - subiect sensibil

1. Platforma in sine ar trebui sa fie doar un pretext pentru crearea unei alte formatiuni politice de orientare liberala. Coagularea dreptei este un subiect mai sensibil pentru ca inseamna de fapt ralierea partidelor de centru dreapta la o noua forma de organizare, care sa nu fie nici CDR si nici Alianta D.A., ambele experimente ratate. Aceasta forma integrativa trebuie sa aiba un principiu sau o valoare comuna tuturor formatiunilor care, desi isi vor pastra identitatea, au nevoie de o ratiune de a se subordona unei autoritati superioare in deciziile importante. Aceasta legitimitate a autoritatii politice superioare trebuie sa fie alta decat unitatea dreptei, pentru ca altfel am avea o tautologie : "dreapta trebuie sa fie unita pentru ca trebuie sa fie unita". Care va fi acest principiu? Greu de spus in acest moment. El nu va reiesi decat dupa discutii intre fortele politice interesate. De asemenea, pentru inceput ar trebuie sa existe un lider sau mai multi lideri care sa intruchipeze valoarea sau principiul respectiv. Ulterior, principiul poate fi asimilat si poate avea un rol calauzitor autonom. In orice caz, daca principiul va fi castigarea alegerilor, proiectul este sortit esecului din fasa. Pentru ca, odata castigate alegerile, fortele centrifuge se vor manifesta pregnant. Daca e ceva de invatat din esecul Aliantei D.A., atunci e vorba de evitarea efectului de miopie politica.

2. PNL va traversa desertul din momentul in care Platforma se va constitui intr-un partid. Teoretic, PNL se poate conserva ca un partid mic, dar bine consolidat. Practic insa, pentru supravietuire, multi lideri de la centru si din teritoriu ar trebuie sa accepte ipoteza opozitiei parlamentare. In general, istoria PNL arata ca liderii acestui partid au dificultati in asumarea unei opozitii transante. In 1991 PNL a venit la guvernare intr-un guvern de larga coalitie. In 2001 a fost tentat sa colaboreze oficial cu PSD, dupa care a trait acomodant in teritoriu cu cei aflati la putere, unii lideri jucand chiar la doua capete. Dupa 2005, actuala conducere pare a fi preocupata doar de ramanerea la guvernare cat mai multe zile, in ciuda pierderilor si tensiunilor acumulate. Liberalilor le place puterea. Cine va mai ramane intr-un PNL de opozitie? Si cine isi va asuma conducerea unui partid liberal de opozitie? Mai degraba Antonescu sau Orban, decat Tariceanu sau Olteanu. Trecerea in opozitie este preferabila mai degraba mai devreme, decat mai tarziu (este mai buna o fortare a trecerii in opozitie decat trimiterea in opozitie de catre electorat, pentru ca atunci sansele de a avea soarta PNTCD sunt mari). E de presupus ca liderii care vor sa ramana la putere vor incerca sa sara in barca noului partid liberal. Odata ce se va construi polul de centru dreapta (federativ sau nu) sansele de a fi primiti in acest nou aranjament politic vor scadea considerabil.

CRISTIAN GHINEA

Pro/anti basescianismul

1. Eu zic ca problema trebuie vazuta intr-un context mai larg. Anume acela ca presedintele Basescu a ajuns sa domine scena publica prin fragmentare, adica partidele, publicul interesat de politica si chiar presa tind sa se imparta in doua tabere clare: pro-Basescu si anti-Basescu. Vedeti ca deja putem vorbi despre organe de presa care se specializeaza in critica compulsiv-obsesiva la Basescu, avem partide al caror singur scop in viata pare a fi sa duca campanii anti-Basescu si oamenii sai. Incep sa vad ca opiniile oamenilor tind sa se organizeze in functie de opinia lor fata de Basescu.

Cred ca putem compara situatia actuala cu cea din 1992, cand scena se fragmenta in taberele pro si anti Iliescu. Pro/anti basescianismul reprezinta acum clivajul principal al scenei politice, asa cum anti/pro Iliescu era odata intrebarea care te definea. Daca plecam de la aceasta interpretare, atunci intelegem ca lucrurile se reasaza si in optiunile electoratului, si pe scena politica. PD tinde sa acapareze bazinul electoral al Aliantei D.A. nu pentru ca ar performa mai bine la guvernare, ci pentru ca se face transferul de simpatie dinspre Basescu. Cred ca Platforma Liberala va functiona ca atribut al viitoarei aliante pro-Basescu, care va fi un partid de tip catch-all - adica va amesteca ideologii diferite pentru un scop comun: sustinerea presedintelui. La o scara mai mica si mai ridicola a facut asta fostul PNL-CD. Atunci cand PNL a iesit din CDR, PNL-CD a ramas sa exprime vocea liberala in marea coalitie anti-Iliescu.

2. PNL va continua sa scada pentru ca si-a eliminat locomotivele din interior (liberalii cei mai bine plasati in sondaje au fost exclusi din partid) si s-a autoplasat impotriva locomotivei principale care este Basescu. In plus, atitudinea sectara a conducerii nu face decat sa indeparteze parti din electoratul sofisticat si educat, care nu intelege de ce sunt dati afara oameni care critica conducerea. Mi se va spune ca trebuiau sa critice conducerea in interior. Argumentul asta poate fi acceptat doar de politruci care isi dedica intreaga viata luptei de partid la nivel de sector, dar nu de publicul larg. Un partid mare si modern este o organizatie publica, care discuta public, nu un grup care face programe si revolutii de apartament, à la Trotki.

Dar problema PNL va fi ca viitoarele alegeri vor fi despre Basescu. Se va vota fanatic anti-Basescu si moderat pro-Basescu (constestatarii presedintelui sunt mult mai fanatici decat sustinatorii, pe care ii pune adesea in posturi jenante prin iesiri penibile). Ce ne-au aratat precedentele experiente? Ca partidele care conduc cele doua tabere au cel mai mult de castigat. Asa s-a ridicat PNTCD, punandu-se in funtea aripii anti-Iliescu, atunci cand PNL-ul condus de Campeanu a dorit sa fie si in guvernul lui Iliescu (condus de Stolojan, ce imi place cum se contorsioneaza istoria!) si sa fie si in opozitie la alegeri. A ramas in afara parlamentului. Si ma hazardez chiar la un pronostic: la viitoarele alegeri, primul loc va fi obtinut de Alianta D.A. compusa din PD si PNL-D.A. (fosta Platforma Liberala). Important este daca va putea face guvernul doar cu UDMR si PNG (sau cu unul dintre ele si sustinere parlamentara de la celalalt). Depinde daca PSD se va mentine ca primul partid din tabara anti-Basescu pentru a creste pe viitor sau se va grabi sa intre in aliante, consacrandu-se ca partid minor.

Cel mai probabil, PNL-Tariceanu va merge singur in alegeri si va fi in afara clivajului principal (nu mai e nici cu Basescu, nici nu poate fi liderul taberei anti). Va lua voturi de un electorat fidel dar redus si de la clientela politica. Singura intrebare este daca va intra in parlament. Daca o va face, va fi partener minor, dar cu vot hotarator, in viitorul guvern al lui Basescu (se vor certa daca Stolojan sa fie prim-ministru, PNL isi va folosi pozitia de joker pentru a se opune). Daca nu va intra in parlament, la un moment dat PNL-D.A. se va reuni cu un PNL mult mai spasit.

Daca nimic din toate astea nu se va intampla, atunci de vina vor fi politicienii, nu analistul.

SORIN IONITA

Divizarile vor imparti si debusola votul dreptei

1. Daca este sa castige urmatoarele alegeri, dreapta romaneasca nu o poate face decat tot in formula PD (Basescu) + PNL. Divizarile vor imparti si debusola votul dreptei, care este unul relativ omogen si pro-reforma, nu neaparat fidel unui partid sau altuia. Micile competitii interne PNL vs. PD, in care unul sau altul are doua treimi, sunt irelevante cat Alianta D.A. exista. Daca ea se sparge, multi vor sta acasa sau vor vota cu Becali.

2. Lupta din PNL seamana cu disputele teologice din perioada patristica, in care cine pierde finalmente batalia va fi etichetat drept schismatic, iar cine o castiga va fi adevaratul continuator al Bratienilor. Lupta se va acutiza si se va transa la alegeri, indiferent cand se vor tine ele, iar lucrul decisiv va fi credibilitatea persoanelor ce vor fi scoase in fata si aratate publicului. Ma refer la noii recruti cu capital de simpatie si cu imagine de oameni eficienti. La formulele de acum, sansele sunt 50-50.

IOSIF BODA

Uniunea Confederativa - o utopie

1.  Platforma de la Pitesti (parca am vorbi de Proclamatia de la Izlaz din 1848) are doua parti: una de critica, facuta de d-l Theodor Stolojan, si alta de propunere politica, facuta de d-l Valeriu Stoica.

D-l Stolojan isi imparte demersul critic in doua mari parti: una la adresa guvernarii actuale si alta la adresa PNL si a comportamentului sau politic. Critica guvernarii, intreprinsa de d-l Stolojan, ar putea fi in buna parte impartasita, ba chiar diversificata si adancita. Cu niste mentiuni insa. Mai intai, ar trebui sa vedem daca afirmatiile repetate ale presedintelui Traian Basescu, dupa care actualul guvern este cel mai performant dintre toate cele postdecembriste, au sau nu vreun temei. Exista sau nu exista lucruri de apreciat la acest guvern? Apoi, ni se vorbeste de guvernul Tariceanu ca si cum el ar fi unul compus numai din PNL. Nu se pomeneste un cuvant despre faptul ca e vorba de un guvern de coalitie, mai intai cu PD si, apoi, facut iepureste impreuna cu doi parteneri, UDMR si PC, dintre care ultimul unul foarte nabadaios. Niciodata nu stii unde este. Ei, conservatorii, spun ca nu sunt la putere, sunt doar la guvernare. Dumnezeu sa-i inteleaga. Seamana cu pozitia cuiva care sta cu un picior pe Muntii Apuseni, cu celalalt pe Muntii Dobrogei si, rascracarat peste Carpati, ar vrea totusi ca partile sale sensibile sa se scalde in Dambovita. In sfarsit, am vazut partea de critica, dar nu si aceea de critica a criticii. Vorba lui Lenin: ce e de facut? Poate aflam cu alt prilej.

In ceea ce priveste rechizitoriul la actuala conducere a PNL, doar doua observatii. M-am uitat la lista presedintilor celor 47 de filiale ale PNL. Sunt aceiasi ca in 2004, pe vremea d-lui Stolojan. Din cine e formata conducerea centrala a PNL? Din oameni (Melescanu, Vosganian, Iorgulescu, Radu Campeanu s.a.) veniti sau reveniti in partid prin fuziuni succesive cu UFD, ApR, PNL-Campeanu inca de pe vremea presedintiei lui Valeriu Stoica, reunificatorul liberalilor. Altii, precum Gheorghe Flutur, Mihai Razvan Ungureanu, Adrian Cioroianu, au venit odata sau au fost adusi de catre insusi Th. Stolojan. Iar Tariceanu, Hasotti, Pacuraru, Antonescu, Olteanu, Orban erau si ei si sub mandatul lui Stoica, si sub cel al lui Stolojan. Altceva au vrut, probabil, sa spuna platformistii. Dar e treaba lor sa stie sa-si lanseze mesajele. E regretabil insa ca in PNL s-a ajuns la excluderi ale unor personalitati cu notorietate, imagine si profesionalism. E mai mult decat pacat si asta s-ar putea sa se plateasca.

2.  Nu cred in proiectul Uniunii Confederative. E o utopie. In afara PNL, care, cu actuala conducere, nu este luat in considerare de Valeriu Stoica, cine ar putea intra in aceasta "veritabila forta politica de dreapta"? PNTCD, ajuns la mana lui Aurelian Pavelescu, vicepresedinte si purtator de cuvant? Toti salajenii mari, de la Maniu la Coposu, se rasucesc in morminte. PC-ul d-lui Voiculescu, PNG-CD-ul d-lui Gigi Becali sau proaspat anuntata Uniune Populara Crestin-Sociala, a d-lui Ioan Talpes? Sa fim seriosi! Iar daca aceasta constructie vrea sa se faca in jurul PD, atunci imi vine greu sa cred ca ea va putea fi facuta de Valeriu Stoica.

Platforma nu este un subiect politic. Nu poate fi nici "sondata", masurata in sondaje de opinie publica, nu poate participa nici la alegeri. In randul militantilor liberali (de la centru si din teritoriu) ea nu va avea priza. Cel putin atata vreme cat d-l Tariceanu este prim-ministru. Ea poate avea priza in randurile electoratului. Pentru asta insa, trebuie sa se transforme in partid.

PNL, care ar obtine, dupa cum arata sondajele, si singur 16-18%, nu este o nuca de spart la indemana oricui. Vor fi fiind si intre liberali oportunisti si fripturisti, dar prin structura lor actuala ei sunt mai putin dependenti economico-financiar de prezenta la guvernare. Nu cred ca vor impartasi soarta taranistilor.

Cea mai rationala solutie politica ar fi sa caute calea de a se pastra intr-o alianta cu PD. Alianta PNL-PD este inca o carte sigur castigatoare. Asta si pentru ca nu exista azi o alternativa la ea. PSD nu-si revine inca din pumnii pe care singur si i-a administrat.

MIRCEA KIVU

Platforma: nici clara, nici distincta

1.  Pentru a se constitui intr-un veritabil element de coagulare, Platforma lansata la Pitesti ar trebui sa enunte un principiu constructiv clar si distinct. Ea contine suficiente elemente constructive; din pacate, acestea nu-s nici clare, nici distincte.

Mai grav e faptul ca, asa cum a fost reflectata in mass-media, punctele "forte" ale Platformei au fost mai curand negative - ce greseli a facut actuala conducere PNL, guvernul liberal etc. Pe drept sau pe nedrept (as spune ca e vorba de o deficienta de comunicare), publicul a receptat demersul fostilor PNL-isti aproape exclusiv ca pe o critica virulenta la adresa lui Tariceanu. O negare, fie si cu totul indreptatita, nu se poate constitui in punct de plecare pentru o constructie.

2.  Din punct de vedere al procentelor din sondaje, nu ma astept la o scadere semnificativa pentru PNL. Aceasta pentru ca, analizând bazele de date din ultimele sondaje, am constatat ca asocierea dintre exponentii semnificativi ai Platformei, precum Stolojan si Musca, pe de o parte, si electoratul PNL, pe de alta parte, sunt deja foarte slabe. Musca si Stolojan se bucura de mai multe simpatii in randul electoratului PD decat intre votantii PNL. Invers, cei care isi declara increderea in ei voteaza in masura din ce in ce mai redusa PNL.

Cu alte cuvinte, segmentul de electoral liberal pe care l-ar putea disloca plecarea "grupului de la Pitesti" e tot mai subtire.

Ancheta realizata de Razvan Braileanu

22 octombrie 2006